QUOTE(jan200on @ Aug 6 2007, 02:07 PM)
Buna fetelor, sunt trista ca inca exista violenta domestica. Vreau sa spun ca parintii mei nu m-au lovit niciodata daca am faceam ceva rau. Stiau cum sa discute cu mine in asa fel incat sa inteleg ca nu a fost bine ce am facut si au incercat sa imi arate viata asa cum este ea, si cu bune si cu rele. Sotul meu nu m-a lovit niciodata sau sa imi vorbeasca urat iar pe ruxandra bebelusa noastra o iubeste din tot sufletul si are foarte multa grija de ea. Eu cred ca doar cei care au probleme psihice pot agresa fiintele dragi.
aici as cam avea si eu ceva de povestit daca va mai intereseaza aceast capitol! eu sunt Dana si am 26 de ani si mai am o sora de 25! am crescut doar cu mama din vina violentei in familie de la varsta de aproape 2 ani si pana la liceu in clasa a 9 a, cand mama a cunoscut un barbat painea lu DD! dar sa nu credetzi k de atunci totul a fost perfect!!! va spun k eu o admir pe mama pt curajul ei de a ramane singura cu un copil de cateva luni si unu putzin mai mare! va mai spun si k nu am dus lipsa de nimic material vorbind pt k mama a avut grija sa avem tot ce ne trebuie dar pt asta avea nevoie de mai mult timp de lucru decat sa stea cu noi si nu de putine ori imi era dor de ea! despre tata nu pot spune decat k il cunosteam si desi stateam f aproape nu se deranja sa vina la noi desi mama niciodata nu i-a interzis! sincer nici nu ii simteam lipsa!!! ......cum va spuneam intr-un tarziu a cunoscut pe altcineva cu care s-a si recasatorit! era un barbat f f f bun cum rar mai intalnesti! priceput in toate,se implica chiar si in treburile casnice cu placere, care ne-a iubit ca pe fetele lui inca de la inceput dar....din pacate a urmat o perioada cam proasta dupa actul de casatorie!
atunci au inceput iar scandaluri in casa noasta la cate o betzie care devene din ce in ce mai des!!!dupa mai multe sanse ce mama i le acorda din dragoste normal, a hotarat k nu mai e nimic de facut si ca mai bine divorteaza...DAR... DRAGOSTEA acestui om a fost atat de mare pt noi k dupa 2 zile departe de noi s-a hotarat!!! RENUNT LA BAUTURA!!! PA VOI VA VREAU! VOI SUNTETZI FAMILIA MEA SI NU VREAU SA VA PIERD~!!! Si asa a si fost ...de atunci a intrat din nou armonie in casa noasta si suntem fericitzi! si acum dupa multzi ani de casnicie inca se mai iubesc si se saruta k doi ingragostitzi la plecare si sosire!!! Deci TATA, omul iubitor de acre v-am povestit a avut ambitzie si a renuntzat la lucrul ce nu avea loc in fericirea lui si acum a devenit un bunic fericit!!! DAR...AU TOTI ACEASTA AMBITIE??? Oricum pe mine m-a cam dezorientat k sa nu zic altfel aceaste " discutzii" si "intamplari" incat am ineput sa gandesc viatza altfel!!! "IMI DORESC DE LA VIATZA UN COPIL NUMAI AL MEU K SA NU CUNOASCA PARTILE RELE DINTR-O RELATZIE MAMA-TATA! Acum am acest copil care e o minune de baiat dar relatzia mea cu taica-su lasa de dorit! ii cam place si lui bautura si el , desi au trecut aproape 9 ani de cand ne-am cunoscut , a ajuns acum sa stea departe de fiul lui de circa 3 luni! il iubeste mult DAR nu pot spune k ar face orice sa-i fie alaturi, pe mine zice k ma iubeste si k vrea sa fim impreuna DAR iar nu pot spune k k ar face orice sa ne fie bine atata timp cat LA BAUTURA NU RENUNTZA! Nu e violent dar vorbeste destul de urat cu mine cand e baut si faptul k se face de ras indiferent unde mergem...nu ma lasa sa-i mai acord o sansa! nu as vrea k Darius(fiul meu) sa ajunga sa creasca dezamagit de tatal lui asa cum am fost eu!!! acum il viziteaza destul de des (chiar si de 4-5 ori pe zi) pt k nici unul nu avem pe altcineva si sincer inca nu ne-am gandit la asta...dar nici asa nu putem continua niciunul pt k viatza e scurta si sincer merita traita mai ales cand ai ce ti-ai dorit: UN COPIL!sincer va spun k am incercat sa o mai luam de la capat dar intre noi a intervenit un zid imens care ne-a distantzat si care nu ne lasa inca sa ne apropiem chiar daca el intre timp a mai RARIT (nu a renuntzat) bautura! oare e prea tarziu sa mai fim o familie????daca stam impreuna 2 zile mai e cum e dar daca deja vine a 3 a e imposibil sa nu ne certam!!! eu nu prea mai pot lasa de la mine k am tot lasat in 9 ani si el ...cred k nu stie ce vrea1 sau ce vrea nu poate avea alaturi de mine! Oricum eu nu cred k ii cer prea mult!!! Acum am ajuns sa ma intreb daca il mai iubesc...inca nu stiu raspunsul la aceasta intrebare dar relatia noastra e una de "prietenie amicala"!!! viatza sexuala nu am mai avut de un an si un pic pana acum 2 seri cand, in urma discutiilor de pe acest forum am reincercat...dar ...nici aici nu stam prea bine!
ACUM VA PARASESC K S-A TREZIT PUIUL MEU SI SPERAND K NU V-AM PLICTISIT ASTEPT CATE O PARERE A VOASTRA!
VA PUP SI VA UREZ O ZI PLACUTA .SANATATE SI SUCCESC IN DRAGOSTE!!!!