QUOTE(USA @ Jul 30 2010, 04:26 PM)
Draga mea, imi esti suflet pereche.....
Nimik, nu ma poate schimba.....am strans atata dor, incat nimik nu ma poate dezamagii...nu caut nimik decat sentimente si liniste......si mie greu sa cred ca nu am sa gasesc.....restul......poate putina lumina si speranta aducem noi......de aceea cautam sa stam cat mai departe de toate..si sa zabovim mai mult la casa parintilor mei mai mult..unde acolo, totul e altfel parka, asa ca si in videoclip......parka e rupt de cotidian..totul a ramas ca si pe vremuri.....off abia astept.....
Chiar te rog sa imi scrii despre impresiile ce le intalnesti legat de tara.....dar sincer am inima atat de plina de dor incat nimik nu poate schimba asta!
Pupik apasat ptr tine si piticutii tai frumosi!
draga mea...ce am dedus???
ca te duci acasica????
du-te...chiar dc te costa ...chiar dc o sa vezi si lucruri care poate nu neaparat iti vor placea....nu conteaza...
e taramul MAMA
Nici in America nu stau toate drepte ...nici in Nemtia
...de ce ar sta in Ro???
eu am fost acum o luna...
doamneeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee...............
dc as mai putea sa ma duc inca o luna....!!!!!!!!!!!!!!
costa...am cheltuit in 4 sapt 2500 euro.aproape ...e scumpa viata in Ro...
dar nu-i nimic....
am fost si eu reticenta prima data...sa ma duc sau nu???
am plans in drum spre Ro...
e o chemare atat de puternica ca parca nu te mmai lasa sa respiri....
in Ro...e si bine si rau...iti spun din perspectiva unui om simplu si modest....
serviciile sunt oribile,esti trata ca un gunoi la usa autoritatilor sau cand te duci sa platesti chitante astepti si cate o juam de ora
serviciile medicale am auzit ca lasa si mai mult de dorit fata de cand am plecat eu...
preturile explodeaza considerabil la fiecare 3 luni...
oameni necajiti dar care pot da oricand o mana de ajutor...
parcurile uneori nearajate,gradinile zoologice in care animalele sunt chinuite....
trolebuze aglomerate,semafoare idioate,muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuulte masini...trafic nebun...
dar p lanfga astea....
ramanne un vant care nu te face sa tresari ci parca te mangaie....
ramane natura salbatica....
raman oameni primitori si prieteni dintre care unii poate te iubesc
parintii...
casa parinteasca...gratarul cu lemne....
pita buna...mamaliga...ciorba de burta...cozonacul....afumaturile
eu cand am fost acasa...si praful l-am iubit
cand am plecat m-a apucat o durere in piept de am zis ca sigur sunt bolnava cu inima
asa de rau ma tinea in piept....si-mi venea sa plang...simteam ca se rupe ceva din mine
parca am impersia ca tot in sb sunt...
cand ma pun in pat vad Romania...vad campurile...
vad dimineata aia in care am intrat in tara...
si trecand de Arad am prins rasaritul...era duminica...goala pusca soseaua
roua si ceata...numai soseaua se vedea ca in basm...putin umeda si varfurile ierburilor
si in rest aer curat ,umed,rasaritul...liniste...si nici o gaura in sosea
am facut popas la 6 dimneata in marginea unui sat....
iarba maaaaaaaaaaaaaaare....a alergat Dari prin iarba uda si ce s-a mai bucurat....
miros a balegar si a lapte...linistea satului de dim...o vaca rage...
clopotul bisericii....
atunci am zis ca sunt ACASA
initial nu am stiut cat de mult ma cheama pamantul mama
dar acum stiu....
si cred ca cel putin p urmatorii 3 ani toate concediile vor fi facute acolo...
ca degeaba ma duc altundeva....
asa ca...DU-TE
nu te speria de nimic....
nu e mai rau decat inainte...sunt doar alte aspecte... mii de poopici:tzuc: