Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru creștini: este sărbătoarea Nașterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii și al liniștii sufletești. Este o perioadă în care primim și dăruim multă iubire și căldură sufletească. Acest lucru se remarcă și în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru această sărbătoare.
Timp de 40 de zile înainte de această sărbătoare creștinii respectă Postul Crăciunului când nu mănâncă carne sau produse lactate pregătindu-se astfel pentru a sărbători.
Tăierea porcului este un moment deosebit de important ce anticipă Crăciunul. Apoi, pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi. Mâncărurile tradiționale: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, friptura de porc, jufla și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roșu cinstit de toată lumea.
Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obișnuiește să participe toți membrii familiei. În timpul nopții, Moș Crăciun va aluneca prin horn și va lăsa cadouri pentru toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moș Crăciun trecând cu sania sa trasă de opt reni.
Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din copii care, după miezul nopții de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în casă, aducând urări de sănătate, fericire și noroc gospodarilor pe care îi colindau.
Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate la sărbători creștinești, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase și au căpătat o mare varietate pe întreg teritoriul țării. Ele degajă atmosfera de sărbătoare și buna dispoziție cu care toți românii întâmpină Sărbătoarea Nașterii Domnului și Anul Nou.
Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în casă cântând colinde și purtând cu ei o stea.
Plugușorul este un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor și rostesc diferite urări. Aceștia sunt însoțiți de un plug mic, de unde și denumirea colindului.
Astfel, vestea Nașterii Mântuitorului este răspândită în fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe(mere, nuci), colaci, bomboane și chiar bani.
La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori, daca nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau , care nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe sotia sa.
De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant deasupra fiului lui Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina.
Deci, Craciunul este o sarbatoare sfanta, care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie.
Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de a merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.
Versiune completa: Craciunul...
Obiceiurile si traditiile de Craciun sunt inca vii in Maramures
Craciunul continua sa fie in Maramures o sarbatoare la care traditiile si obiceiurile se pastreaza cu sfintenie, cel mai bine acesta putand fi vazute la sate. Si in marile orase insa, in Ajunul Craciunului se pot vedea insa grupuri de colindatori, tineri si batrani, care merg sa vesteasca pe la prieteni Nasterea Domnului. Lumea petrece impreuna cu familia si prietenii trei zile intr-una. Craciunul nu inseamna insa doar cele trei zile, numite «ale Craciunului satul». Sarbatoarea are trei etape: perioada de pregatire, postul si toate celelalte actiuni in care intra curatirea casei, a curtii, a mormintelor; apoi mai e perioada cuprinsa intre 23 decembrie (Ajunul Ajunului) si 31 ianuarie, iar ultima este perioda dintre Anul Nou (numit in vechime Craciunul cel mic) si Boboteaza.
Maramuresul este inca un loc in care se pot auzi glasurile copiilor si tinerilor, dar si ale celor batrani care vestesc Nasterea Domnului Iisus, dar intai de toate intreaba: “Slobodu-i a colinda?”.
Atat timp cat colinda si colindatul nu vor pieri, sarbatoarea Craciunului nu isi va pierde farmecul in Maramures.Colindatul in comun este un ritual stravechi cu functionalitate magico-simbolica foarte complexa. Ceremonialul contine elemente de cult al soarelui, elemente de cult al mortilor, dar si elemente de cult agrar.
Craciunul continua sa fie in Maramures o sarbatoare la care traditiile si obiceiurile se pastreaza cu sfintenie, cel mai bine acesta putand fi vazute la sate. Si in marile orase insa, in Ajunul Craciunului se pot vedea insa grupuri de colindatori, tineri si batrani, care merg sa vesteasca pe la prieteni Nasterea Domnului. Lumea petrece impreuna cu familia si prietenii trei zile intr-una. Craciunul nu inseamna insa doar cele trei zile, numite «ale Craciunului satul». Sarbatoarea are trei etape: perioada de pregatire, postul si toate celelalte actiuni in care intra curatirea casei, a curtii, a mormintelor; apoi mai e perioada cuprinsa intre 23 decembrie (Ajunul Ajunului) si 31 ianuarie, iar ultima este perioda dintre Anul Nou (numit in vechime Craciunul cel mic) si Boboteaza.
Maramuresul este inca un loc in care se pot auzi glasurile copiilor si tinerilor, dar si ale celor batrani care vestesc Nasterea Domnului Iisus, dar intai de toate intreaba: “Slobodu-i a colinda?”.
Atat timp cat colinda si colindatul nu vor pieri, sarbatoarea Craciunului nu isi va pierde farmecul in Maramures.Colindatul in comun este un ritual stravechi cu functionalitate magico-simbolica foarte complexa. Ceremonialul contine elemente de cult al soarelui, elemente de cult al mortilor, dar si elemente de cult agrar.
”Steaua” si ”Capra”, distractia coconilor
In Ajunul Craciunului, in satele din Maramures primii care pleaca la colindat sunt copiii. Cu traistutele in gat, acestia merg pe la case ca sa anunte marele eveniment care se va produce, iar in schimbul colindei lor se obisnuiste sa se ofere colacuti, nuci, mere, iar acum, din ce in ce mai des, se dau bani.
Se umbla cu ”Steaua” sau cu ”Capra”, al carei joc (omorarea, bocirea, inmormantarea, invierea), la origine, a fost un ceremonial grav. Delia Suiogan a aratat ca alaiul caprei aminteste de alaiul dionisiac al personajelor jumatate om, jumatate animale intalnite la traci, la grecii antici si la romani. Copiii isi confectioneaza din timp obiectele necesare, improvizand cu ce gasesc prin sertarele mamelor, mai ales ca ”steaua” cu care se merge la colindat trebuie sa fie neaparat stralucitoare, iar ”capra”, cat mai inzorzonata si galagioasa.
In unele zone, in afara acestor obiceiuri se mai pastreaza si ”Viflaimul”, un teatru popular in care apar personajele biblice care au legatura cu momentul Nasterii Domnului. Sunt putine localitatile Maramuresului in care mai este prezentat spectacolul, si datorita numarului mare de personaje, peste 20, dar si a pregatirilor minutioase care trebuie facute cu mult timp inainte. In Ieud, dar si in alte localitati de pe Valea Izei traditia s-a mai pastrat, chiar daca ”Viflaimul” nu este prezentat chiar in Ajunul de Craciun.
In Ajunul Craciunului, in satele din Maramures primii care pleaca la colindat sunt copiii. Cu traistutele in gat, acestia merg pe la case ca sa anunte marele eveniment care se va produce, iar in schimbul colindei lor se obisnuiste sa se ofere colacuti, nuci, mere, iar acum, din ce in ce mai des, se dau bani.
Se umbla cu ”Steaua” sau cu ”Capra”, al carei joc (omorarea, bocirea, inmormantarea, invierea), la origine, a fost un ceremonial grav. Delia Suiogan a aratat ca alaiul caprei aminteste de alaiul dionisiac al personajelor jumatate om, jumatate animale intalnite la traci, la grecii antici si la romani. Copiii isi confectioneaza din timp obiectele necesare, improvizand cu ce gasesc prin sertarele mamelor, mai ales ca ”steaua” cu care se merge la colindat trebuie sa fie neaparat stralucitoare, iar ”capra”, cat mai inzorzonata si galagioasa.
In unele zone, in afara acestor obiceiuri se mai pastreaza si ”Viflaimul”, un teatru popular in care apar personajele biblice care au legatura cu momentul Nasterii Domnului. Sunt putine localitatile Maramuresului in care mai este prezentat spectacolul, si datorita numarului mare de personaje, peste 20, dar si a pregatirilor minutioase care trebuie facute cu mult timp inainte. In Ieud, dar si in alte localitati de pe Valea Izei traditia s-a mai pastrat, chiar daca ”Viflaimul” nu este prezentat chiar in Ajunul de Craciun.
”Jocul mosilor”, o arta a deghizarii
In cadrul sarbatorilor de iarna, un rol important l-a jucat si il mai joaca inca deghizarea si travestirea, practicate in jocul cu masti. Cei ce se mascau, individual sau in grup, urmareau ca, pe langa proectia reala sau magica sa obtina, cu ajutorul mastilor si legatura spirituala cu presupusele forte supraomenest. Purtatorul mastii este patruns de forta ei, este scos din timpul si spatiul profa, iarmasca isi pastreaza functia de pacalire, cu intentia de a asigura celui care o poarta o trecere mai usoara peste «pragurile» pe care le are de depasit, pentru ca masca presupune si o serie intreaga de interdictii, dar ii si da dreptul la un comportament ce iese din tiparele cotidianului, realului imediat.
In Maramures, un loc important il ocupa mai ales in anii nostri jocul mosilor, la originea caruia se pare ca au stat ceremoniile cu masti din noptile de priveghi - ritual stramosesc de cinstirea mortilor.Masca propriu-zisa de mos maramuresan executata din blana de cornute, desi aminteste de animalul originar se deosebeste de masca similara din restul zonelor etnografice ale tarii prin faptul ca nu au coarne. Jocul mosilor este un moment aparte si se remarca prin ingeniozitatea celor care se deghizeaza si bat la usile gazdelor sa le sperie si sa le ureze fericire si sanatate.
In cadrul sarbatorilor de iarna, un rol important l-a jucat si il mai joaca inca deghizarea si travestirea, practicate in jocul cu masti. Cei ce se mascau, individual sau in grup, urmareau ca, pe langa proectia reala sau magica sa obtina, cu ajutorul mastilor si legatura spirituala cu presupusele forte supraomenest. Purtatorul mastii este patruns de forta ei, este scos din timpul si spatiul profa, iarmasca isi pastreaza functia de pacalire, cu intentia de a asigura celui care o poarta o trecere mai usoara peste «pragurile» pe care le are de depasit, pentru ca masca presupune si o serie intreaga de interdictii, dar ii si da dreptul la un comportament ce iese din tiparele cotidianului, realului imediat.
In Maramures, un loc important il ocupa mai ales in anii nostri jocul mosilor, la originea caruia se pare ca au stat ceremoniile cu masti din noptile de priveghi - ritual stramosesc de cinstirea mortilor.Masca propriu-zisa de mos maramuresan executata din blana de cornute, desi aminteste de animalul originar se deosebeste de masca similara din restul zonelor etnografice ale tarii prin faptul ca nu au coarne. Jocul mosilor este un moment aparte si se remarca prin ingeniozitatea celor care se deghizeaza si bat la usile gazdelor sa le sperie si sa le ureze fericire si sanatate.
..asa draga fa reclama...ca vin si eu de craciun in MM 
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 12:35 PM) 
..asa draga fa reclama...ca vin si eu de craciun in MM
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
dar acum unde esti?
daca oferi costumatie vin...
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 12:35 PM)
..asa draga fa reclama...ca vin si eu de craciun in MM
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
....este adevarat..aici toate obiceiurile inca se pastreaza...
..cand vi la mine sa ne imbracam maranuresence??
dar acum unde esti?
daca oferi costumatie vin...
Colacutul dat colindatorilor, un simbol al soarelui
Un loc important il au si obiectele legate de colindat, amintind de bata, care este vazuta ca un ”arbore al vietii”. Atingerea portilor si a femeilor, dar si bataia repetata atat in podeaua casei, cat si in pamantul din curte cu bata are rol fertilizator, potrivit credintelor din Maramures.
De asemenea, un alt obiect ritualic, care nu lipseste din gospodariile maramuresenilor de Craciun, este colacul, care este un simbol al soarelui, dospirea aluatului din care se face semnificand fertilitatea. Mai sunt insa marul - aliment sacru si “fruct al cunoasterii”, si nuca, care este asimilata si “oului cosmic”. Toate aceste se regasesc pe mesele de Craciun in toate gospodariile din Maramures, chiar daca modernismul si-a facut loc chiar si in zonele rurale.
Toate simbolurile folosite de catre actantii ritualurilor, fie de natura gestuala, obiectuala, fie de natura animala sau vegetala etc. au rolul de a reconstitui mitul (cel al Creatiei originare sau cel Crestin). Nimic nu este accidental, totul se supune ordinii instituite de memoria mitica. Sarbatoarea Craciunului sau cea a Anului Nou, si nu numai, devin o forma de participare directa la acea ordine cosmica. Obiceiurile au fost ”remodelate” periodic de membrii comunitatii.
Un loc important il au si obiectele legate de colindat, amintind de bata, care este vazuta ca un ”arbore al vietii”. Atingerea portilor si a femeilor, dar si bataia repetata atat in podeaua casei, cat si in pamantul din curte cu bata are rol fertilizator, potrivit credintelor din Maramures.
De asemenea, un alt obiect ritualic, care nu lipseste din gospodariile maramuresenilor de Craciun, este colacul, care este un simbol al soarelui, dospirea aluatului din care se face semnificand fertilitatea. Mai sunt insa marul - aliment sacru si “fruct al cunoasterii”, si nuca, care este asimilata si “oului cosmic”. Toate aceste se regasesc pe mesele de Craciun in toate gospodariile din Maramures, chiar daca modernismul si-a facut loc chiar si in zonele rurale.
Toate simbolurile folosite de catre actantii ritualurilor, fie de natura gestuala, obiectuala, fie de natura animala sau vegetala etc. au rolul de a reconstitui mitul (cel al Creatiei originare sau cel Crestin). Nimic nu este accidental, totul se supune ordinii instituite de memoria mitica. Sarbatoarea Craciunului sau cea a Anului Nou, si nu numai, devin o forma de participare directa la acea ordine cosmica. Obiceiurile au fost ”remodelate” periodic de membrii comunitatii.
Superstitiile de Craciun au locul lor in zilele de sarbatoare
Prin urmare, sunt extrem de rare situatiile in care podelele casei sunt acoperite cu fan proaspat, iar sub fata de masa sunt puse paie pentru dobandirea bunastarii. De asemenea nu se mai leaga cu lanturi picioarele mesei, obicei care se practica pentru a opri animalele salbatice sa atace vitele din curti si sa indeparteze raul din casa.
Superstitiile persista insa, astfel incat nu se da cu matura de Craciun, nu se spala rufe si nu se da nimic cu imprumut. De asemenea, se da de mancare pe saturate animalelor din gospodarie, inclusiv cate o bucatica de aluat dospit, despre care se crede ca le va feri de boli. In unele zone, se spune ca daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa. Mai exista si credinta ca acei care plang in Ajun vor plange tot anul care vine, iar in dimineata de Craciun este bine sa te speli pe fata cu apa de izvor in care se pune un banut de argint.
Pregatirile de Craciun sunt obligatorii in Maramures, iar tarancile folosesc acest prilej ca sa isi scoata la iveala zestrea lor sau ale fetelor de maritat. Sterguri frumos tesute, perne imbracate in fete brodate cu migala, pleduri colorate sunt scoase din dulapuri si asezate in incaperi, mai ales in cea in care sunt primiti colindatorii. Din case nu lipseste nici bradul, impodobit acum cu beculete si globuri chinezesti, iar altadata cu nuci, mere ori siraguri de boabe de fasole alba in loc de beteala.
Prin urmare, sunt extrem de rare situatiile in care podelele casei sunt acoperite cu fan proaspat, iar sub fata de masa sunt puse paie pentru dobandirea bunastarii. De asemenea nu se mai leaga cu lanturi picioarele mesei, obicei care se practica pentru a opri animalele salbatice sa atace vitele din curti si sa indeparteze raul din casa.
Superstitiile persista insa, astfel incat nu se da cu matura de Craciun, nu se spala rufe si nu se da nimic cu imprumut. De asemenea, se da de mancare pe saturate animalelor din gospodarie, inclusiv cate o bucatica de aluat dospit, despre care se crede ca le va feri de boli. In unele zone, se spune ca daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa. Mai exista si credinta ca acei care plang in Ajun vor plange tot anul care vine, iar in dimineata de Craciun este bine sa te speli pe fata cu apa de izvor in care se pune un banut de argint.
Pregatirile de Craciun sunt obligatorii in Maramures, iar tarancile folosesc acest prilej ca sa isi scoata la iveala zestrea lor sau ale fetelor de maritat. Sterguri frumos tesute, perne imbracate in fete brodate cu migala, pleduri colorate sunt scoase din dulapuri si asezate in incaperi, mai ales in cea in care sunt primiti colindatorii. Din case nu lipseste nici bradul, impodobit acum cu beculete si globuri chinezesti, iar altadata cu nuci, mere ori siraguri de boabe de fasole alba in loc de beteala.
Masa de Craciun, momentul magic al sarbatorii
Cel mai important este ca de Craciun casa sa fie curata si impodobita de sarbatoare, iar masa sa fie plina, pentru ca adunarea membrilor familiei in jurul mesei si al bradului este elementul cel mai bine conservat. Obiceiul apare ca o forma de reconstituire a strangerii tuturor ai casei in jurul buturugii sacre ce se aprindea in vatra casei in Ajun si care are rostul de a-i incarca cu putere pe participanti. De altfel, chiar exista credinta ca in noaptea de Craciun nu e voie sa se stinga focul in soba, astfel incat barbatul casei obisnuia sa puna pe foc o buturuga mare.
Reunirea in jurul mesei de Craciun ete ?revenirea in cerc, ce ar putea fi interpretata ca o forma de initiere ori reinitiere. Pornirea din acest centru "tare"; da posibilitatea reconstituirii propriului "centru";, astfel incat fiecare casa devine o repetare a "Centrului Lumii", participantii avand prilejul sa se incarce cu putere?. Cat priveste ospatul, acesta se face pentru asigurarea bunastarii, dar este si o forma de sacrificiu: al porcului pentru prepararea carnatilor si caltaboslului, precum si al bobului de grau pentru a face painea.
Cel mai important este ca de Craciun casa sa fie curata si impodobita de sarbatoare, iar masa sa fie plina, pentru ca adunarea membrilor familiei in jurul mesei si al bradului este elementul cel mai bine conservat. Obiceiul apare ca o forma de reconstituire a strangerii tuturor ai casei in jurul buturugii sacre ce se aprindea in vatra casei in Ajun si care are rostul de a-i incarca cu putere pe participanti. De altfel, chiar exista credinta ca in noaptea de Craciun nu e voie sa se stinga focul in soba, astfel incat barbatul casei obisnuia sa puna pe foc o buturuga mare.
Reunirea in jurul mesei de Craciun ete ?revenirea in cerc, ce ar putea fi interpretata ca o forma de initiere ori reinitiere. Pornirea din acest centru "tare"; da posibilitatea reconstituirii propriului "centru";, astfel incat fiecare casa devine o repetare a "Centrului Lumii", participantii avand prilejul sa se incarce cu putere?. Cat priveste ospatul, acesta se face pentru asigurarea bunastarii, dar este si o forma de sacrificiu: al porcului pentru prepararea carnatilor si caltaboslului, precum si al bobului de grau pentru a face painea.
Ritualuri pentru sanatatea si prosperitatea familei
Foarte multe ritualuri au fost pastrate. Unele nu mai sunt simtite ca obiceiuri, fiind privite ca actiuni obisnuite, dar fac parte din acea serie lunga de gesturi simbolice care ii permit individului ca, periodic, sa aiba sansa unui nou inceput.
De exemplu taiatul porcului, care este simtit si astazi ca un ritual deosebit de important, gestul amintind de jertfele aduse zeitatilor care se nasteau si mureau periodic, in perioadele de innoire a timpului calendaristic. Sacrificarea acestuia se facea inainte intr-o anumita zi, cea de Ignat si in zorii zilei. Chiar daca data nu se mai respecta, se pastreaza inca o serie intreaga de ritualuri, care au menirea sa asigure sanatatea si prosperitatea in familie in Noul An. Astfel, porcul nu trebuie vaitat si toate activitatile din timpul taierii lui trebuie sa fie insotite de voie buna si de urari.
In Maramures, se face semnul crucii cu sange pe fruntea coconilor (n.r. – copiilor) ca acestia sa fie sanatosi si puternici. Contactul cu carnea animalului, implicit cu sangele acestuia, inseamna transferul de putere, de viata asupra celui care consuma acest aliment. In acelasi timp, animalul devine mediator intre lumi, intre om si zeu/divinitate, intre om si stramosii sai.
Foarte multe ritualuri au fost pastrate. Unele nu mai sunt simtite ca obiceiuri, fiind privite ca actiuni obisnuite, dar fac parte din acea serie lunga de gesturi simbolice care ii permit individului ca, periodic, sa aiba sansa unui nou inceput.
De exemplu taiatul porcului, care este simtit si astazi ca un ritual deosebit de important, gestul amintind de jertfele aduse zeitatilor care se nasteau si mureau periodic, in perioadele de innoire a timpului calendaristic. Sacrificarea acestuia se facea inainte intr-o anumita zi, cea de Ignat si in zorii zilei. Chiar daca data nu se mai respecta, se pastreaza inca o serie intreaga de ritualuri, care au menirea sa asigure sanatatea si prosperitatea in familie in Noul An. Astfel, porcul nu trebuie vaitat si toate activitatile din timpul taierii lui trebuie sa fie insotite de voie buna si de urari.
In Maramures, se face semnul crucii cu sange pe fruntea coconilor (n.r. – copiilor) ca acestia sa fie sanatosi si puternici. Contactul cu carnea animalului, implicit cu sangele acestuia, inseamna transferul de putere, de viata asupra celui care consuma acest aliment. In acelasi timp, animalul devine mediator intre lumi, intre om si zeu/divinitate, intre om si stramosii sai.
ce frumos ai scris 
Colinda, o posibila ”cheie” spre portile cunoasterii
Craciunul se identifica in Maramures prin colinda, care, in ciuda presiunilor asupra folclorului, nu s-a ”manelizat”, ci s-a pastrat asa cum era cantata de strabuni. Atata vreme cat nu se va apela la mimare si gratuit, Craciunul va ramane acelasi, un timp al bucuriei si al renasteri.
”Redescoperirea adevaratelor sensuri ale unor gesturi sau obiecte poate sa contribuie la pastrarea traditiei. Astfel, ceremonialul legat de colindatul in comun apeleaza la o serie intreaga de obiecte incarcate de sens si valoare, tocmai datorita functiei lor de mediere intre om si natura, intre om si Cosmos. Ele nu mai sunt simple obiecte, devenind forme de comunicare intre lumi. Colinda mai poate primi si sensul de indicare a directiei, devenind o posibila «cheie» care sa-i deschida Fiintei unele porti spre cunoastere”.
sursa emaramures
Craciunul se identifica in Maramures prin colinda, care, in ciuda presiunilor asupra folclorului, nu s-a ”manelizat”, ci s-a pastrat asa cum era cantata de strabuni. Atata vreme cat nu se va apela la mimare si gratuit, Craciunul va ramane acelasi, un timp al bucuriei si al renasteri.
”Redescoperirea adevaratelor sensuri ale unor gesturi sau obiecte poate sa contribuie la pastrarea traditiei. Astfel, ceremonialul legat de colindatul in comun apeleaza la o serie intreaga de obiecte incarcate de sens si valoare, tocmai datorita functiei lor de mediere intre om si natura, intre om si Cosmos. Ele nu mai sunt simple obiecte, devenind forme de comunicare intre lumi. Colinda mai poate primi si sensul de indicare a directiei, devenind o posibila «cheie» care sa-i deschida Fiintei unele porti spre cunoastere”.
sursa emaramures
si ca sa intram in spiritul Craciunului...
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 01:19 PM)
ce frumos ai scris
trebuie sa fim mandre ca suntem maramuresence
QUOTE(natsandrea @ Nov 16 2009, 03:26 PM)
trebuie sa fim mandre ca suntem maramuresence
pai sa stii ca sunt mandra ca sunt maramuresanca, abia astept sa ninga, sa fim in spiritul sarbatorilor de iarna
QUOTE(natsandrea @ Nov 16 2009, 01:40 PM)
dar acum unde esti?
daca oferi costumatie vin...
daca oferi costumatie vin...
...cum unde sunt??!!!!....in Bogdan Voda....
departe de MM ..da ofer..ce vrei sumna, pieptar, naframa.?????opinci???
andrea, o intrebare: cum copiezi de pe youtube piesele sa le pui aici? ca sa le ascultam direct...
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 02:43 PM)
andrea, o intrebare: cum copiezi de pe youtube piesele sa le pui aici? ca sa le ascultam direct...
iti explic in cuvinte ca altfel nu merge daca scriu...deschizi paranteza mare scri youtube inchizi paranteza mare pe urma copiezei codul de pe youtube dar numai de la liniute de la ultimile si il pui dupa paranteza pe urma dupa cod pui dinou paranteza mare pui linia oblica sau nustiu cum sa.i zic cea de la cifra 7 scri youtube inchizi paranteza si gata....sper ca a inteles....
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 03:46 PM)
iti explic in cuvinte ca altfel nu merge daca scriu...deschizi paranteza mare scri youtube inchizi paranteza mare pe urma copiezei codul de pe youtube dar numai de la liniute de la ultimile si il pui dupa paranteza pe urma dupa cod pui dinou paranteza mare pui linia oblica sau nustiu cum sa.i zic cea de la cifra 7 scri youtube inchizi paranteza si gata....sper ca a inteles....
mersi mult
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 01:43 PM)
...cum unde sunt??!!!!....in Bogdan Voda.... departe de MM
..da ofer..ce vrei sumna, pieptar, naframa.?????opinci???
departe de MM ..da ofer..ce vrei sumna, pieptar, naframa.?????opinci???
de toate iubita...ca eu nu am purtat costum din gradinita...si nici nu am...rusineee
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 01:43 PM)
andrea, o intrebare: cum copiezi de pe youtube piesele sa le pui aici? ca sa le ascultam direct...
incearca sa dai reply undeva unde este postata o piesa sa iti dai seama
ce ti-a explicat si irina: [youtube si inchizi paranteza de inceput apoi pui codul, dar numai ce iti apare dupa = , si apoi [/youtube si iar inchizi paranteza si gata
sper sa te descurci...daca nu te asteptam sa iti explicam
sau pune aici un cod si iti aratam
m-am descurcat 
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 02:03 PM)
m-am descurcat
doar esti maramureseanca
QUOTE(natsandrea @ Nov 16 2009, 04:05 PM)
doar esti maramureseanca 
multumescacuma ca suntem in postul craciunului, va invit sa ascultam niste colinzi, cantate de un Maramuresan de-al nostru
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 03:03 PM)
m-am descurcat
..pai cum sa nu te descurci...desi nu am stiut cum sa iti explic prea bine..ca daca scriu imi aprare fara sa vezi cum am scris..
Frumos tare la voi acolo... 
---diana...ai fost pe aici si nu m-ai vizitat..pai cum se poate???
..ce imagini super ai pus...
...vi sa ne colinzi iarna asta???..sa facem poze adevarate...
..ce imagini super ai pus...
...vi sa ne colinzi iarna asta???..sa facem poze adevarate...
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 03:40 PM)
---diana...ai fost pe aici si nu m-ai vizitat..pai cum se poate???
..ce imagini super ai pus...
...vi sa ne colinzi iarna asta???..sa facem poze adevarate...
..ce imagini super ai pus...
...vi sa ne colinzi iarna asta???..sa facem poze adevarate...
S-a facut!
Cu conditia sa fac doar poze 
... nu si sa cant 
QUOTE(dyana @ Nov 16 2009, 04:51 PM)
S-a facut! Cu conditia sa fac doar poze ... nu si sa cant
Cu conditia sa fac doar poze ... nu si sa cant ...draga nu a zis nimeni sa canti...doar sa colinzi...daca vrei nuci si mere... si sa te imbraci ca pe aici...altfel te fura marmauresenii
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 04:09 PM)
...draga nu a zis nimeni sa canti...doar sa colinzi...daca vrei nuci si mere... si sa te imbraci ca pe aici...altfel te fura marmauresenii ninina, nu-mi vine sa cred!!!!!!!!!!!
ultima data cand am vb cu tine nici nu stiai sigur daca esti insarcinata si acum ai o frumusete de pitik!
sa-ti traiasca, sa va bucurati impreuna si sa fiti sanatosi!
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 02:08 PM)
multumescacuma ca suntem in postul craciunului, va invit sa ascultam niste colinzi, cantate de un Maramuresan de-al nostru
QUOTE(dyana @ Nov 16 2009, 03:51 PM)
S-a facut! Cu conditia sa fac doar poze ... nu si sa cant
Cu conditia sa fac doar poze ... nu si sa cant multumim de poze
si te asteptam la zapada
QUOTE(shanty @ Nov 16 2009, 05:13 PM)
ninina, nu-mi vine sa cred!!!!!!!!!!!
ultima data cand am vb cu tine nici nu stiai sigur daca esti insarcinata si acum ai o frumusete de pitik!
sa-ti traiasca, sa va bucurati impreuna si sa fiti sanatosi!
ultima data cand am vb cu tine nici nu stiai sigur daca esti insarcinata si acum ai o frumusete de pitik!
sa-ti traiasca, sa va bucurati impreuna si sa fiti sanatosi!
..multumesc....scuze Andrea
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 04:09 PM)
...draga nu a zis nimeni sa canti...doar sa colinzi...daca vrei nuci si mere... si sa te imbraci ca pe aici...altfel te fura marmauresenii Mai bine il chemi pe Bertzi sa colinde, am auzit ca sta aproape ...
si sigur viiiiiiin! 
QUOTE(natsandrea @ Nov 16 2009, 05:06 PM)
multumim de poze si te asteptam la zapada
si te asteptam la zapadaPai tot eu sa aduc si zapada? De la Bucuresti? Ok, ma duc sa vad ce gasesc prin spatele blocului... ramana din timpul copilariei mele, poate
QUOTE(dyana @ Nov 16 2009, 07:47 PM)
Mai bine il chemi pe Bertzi sa colinde, am auzit ca sta aproape ... si sigur viiiiiiin!
si sigur viiiiiiin! ...Stefan Hrusca ....sta la 5km de mine....sau mai aproape....
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 06:49 PM)
...Stefan Hrusca ....sta la 5km de mine....sau mai aproape....
Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi Ducu Bertzi........... si vin maine in zori
colinzile le canta cel mai frumos, Stefan Hrusca ....
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 05:07 PM)
..multumesc....scuze Andrea
QUOTE(ninina @ Nov 16 2009, 06:49 PM)
...Stefan Hrusca ....sta la 5km de mine....sau mai aproape....
asa aproape???? vin la tine...
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 07:07 PM)
colinzile le canta cel mai frumos, Stefan Hrusca ....
subscriu
pt dyana
QUOTE(laurab @ Nov 16 2009, 07:07 PM)
colinzile le canta cel mai frumos, Stefan Hrusca ....
QUOTE(natsandrea @ Nov 16 2009, 07:40 PM)
subscriu
Nu zic ca nu e asa... dar nici eu nu am zis ca cel mai mult imi plac colindele lui: cel mai mult si mai mult, imi place cum canta el
Exemplu, cat de cat on-topic
Later edit: imaginile din video asta chiar sunt reale?
mersi pt dedicatie
Sunt frumoase colinzile cantate de Ducu Bertzi, dar tot mai frumoase sunt cele traditionale, si nu numai , cantate de Stefan Hrusca.
buna dimineata
O brad frumos
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată,
Mă mângâi și mă faci duios,
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată,
Mă mângâi și mă faci duios,
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
Domn, Domn să-nălțăm
Am plecat să colindăm
Domn, Domn să-nălțăm
Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălțăm
Să vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălțăm
Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn să-nălțăm
Să facă din blana lui
Domn, Domn să-nălțăm
Veșmânt frumos Domnuluï.
Domn, Domn să-nălțăm
Am plecat să colindăm
Domn, Domn să-nălțăm
Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălțăm
Să vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălțăm
Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn să-nălțăm
Să facă din blana lui
Domn, Domn să-nălțăm
Veșmânt frumos Domnuluï.
Domn, Domn să-nălțăm
QUOTE(natsandrea @ Nov 17 2009, 02:16 PM)
O brad frumos
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată,
Mă mângâi și mă faci duios,
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată,
Mă mângâi și mă faci duios,
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeața ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Și vesel ea mă face.
ce frumos cuscra...offffff ca abia astept sa vine craciunul....
QUOTE(natsandrea @ Nov 17 2009, 02:20 PM)
Domn, Domn să-nălțăm
Am plecat să colindăm
Domn, Domn să-nălțăm
Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălțăm
Să vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălțăm
Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn să-nălțăm
Să facă din blana lui
Domn, Domn să-nălțăm
Veșmânt frumos Domnuluï.
Domn, Domn să-nălțăm
Am plecat să colindăm
Domn, Domn să-nălțăm
Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălțăm
Să vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălțăm
Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălțăm
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn să-nălțăm
Să facă din blana lui
Domn, Domn să-nălțăm
Veșmânt frumos Domnuluï.
Domn, Domn să-nălțăm
frumossssss minunat...
Aceasta este o versiune "lo-fi" a continutului principal. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formate si imagini, va rugam sa dati clic aici.