Buna! sunt noua pe forum si as dori sa va spun povestea mea. Sunt casatorita de un an si doua luni cu sotul meu si inainte am avut o relatie de 5 ani ..cine aude ca am stat asa mult impreuna si am facut si nunta au impresia ca relatia noastra e perfecta dar....din pacate nu e deloc... eu sunt o fata la locul meu mi-am luat in serios viata de sotie am renuntat la iesiri cu prietenele la cluburi la distractii cu fetele am devenit o sotie de-a dreptu si totul doar pentru a fi fericita in viata de cuplu insa nu pot spune acelasi lucru si de sotul meu... in afara de faptul ca e foarte incapatanat si nu lasa de la el ma si minte foarte mult se ascunde mult de mine nu are treaba cu inselatu si fetele dar alta e problema la el .... prietenii lui colegii lui ii pun capac... nu conteaza ca mie nu imi place ca iasa cu ei ca ramane pana tarziu la bere sau la fotbal ca am facut nunta de un an si deja a lipsit o noapte de acasa , nu imi raspunde la telefon la mesaje oricat il sun si il implor sa vina acasa sa nu stea mult ca acum e casatorit si nu mai are libertatea aceea ca inainte pe el nu il intereseaza asa ca o paranteza noi ne-am cumparat o casa si stam cu parintii mei nu stiu nici macar de ei nu are rusine sa vina acasa devreme sau cand ma vad a mei ca plang si sufar si sufera si ei alaturi de mine nu ii pasa parca e de piatra si faza cea mai tare e ca de cate ori ramane in oras si uita de el si ne certam zice a doua zi ca ii pare rau ca nu mai face ca nu mai minte ca se schimba dar.....nu trece o saptamana doua si iar trecem prin aceleasi discutii certuri si plansete...si iar il iert si iar nu mai face si iar.......si problema e ca nu mai suport nici psihic nici fizic nici intr-un fel nu asa mi-am imaginat ca va fi casnicia mea am crezut ca dupa nunta voi avea o casnicie normala fara iesiri fara minciuni doar noi doi cum am renuntat eu la prietene si el ar fi putut renunta la prieteni la iesiri nu stiu nu mi se pare normal sa fi casatorit si sa umbli dintr-un bar in altu fara sotie ... da cu mine e altceva eu sunt o fata si de gasca si ma stiu distra si imi place sa ies dar sa ies cu el si cu prietenii nu eu acasa plangand si el cu ai lui. Poate nu vi se pare un lucru foarte grav dar eu nu mai suport toate astea si bineinteles ca se ajunge la jigniri urate la injuraturi si etc....si tot la o saptamana doua sa ai parte de cearta si suparare eu zic ca la un momendat iti pune capac. Si acum sa revin la intrebarea mea e divortul o solutie? cum as putea face sa fiu si eu fericita? cum as putea sa divortez fara sa imi fie rusine de toti din jurul meu? cum as putea sa divortez fara sa regret sau sa nu imi fie frica de ce va urma dupa....va rog frumos ajutati-ma cu niste sfaturi ca nu am cu cine sa vorbesc nu vreau sa le povestesc prietenelor problema mea sau la mama pentru ca ar suferi foarte mult si asa sufera cand vede tot ce se intampla si tot ce imi face sotul meu scump. multumesc si astept sfaturile voastre!