Cat timp petreci cu copilul tau?

Ti l-ai dorit mult, dar nu poti renunta la serviciu sau la cariera cu greu construita. Cand e mai potrivit sa revii la viata profesionala, astfel incat micutul tau sa nu aiba de suferit?


In ultimii ani, multe mame revin in viata profesionala la varste mici ale copiilor - doar cateva luni. Nu e vorba ca nu isi iubesc copilul sau nu doresc sa fie alaturi de el, dar nevoia financiara si siguranta postului le preseaza pe cele mai multe femei sa "dubleze" rolul de proaspata mama cu cel profesional.

Separarile repetate ale bebelusului de mama pot atrage unele probleme de atasament ale copilului, care, in mod inconstient, va resimti o stare de nesiguranta afectiva care poate avea urmari in dezvoltarea lui ulterioara.

La extrema cealalta se situeaza femeile care, absorbite de rolul de mama, isi pierd interesul pentru orice altceva in afara micutului, supraevaluand, uneori, nevoile lui afective si hiperprotejandu-l. Prezenta lor continua alaturi de copil il poate impiedica pe acesta ca, la varsta potrivita, sa devina independent, social si emotional.

Exista oare o varsta ideala a copilului la care mama isi poate permite reluarea activitatii profe- sionale sau este mai bine sa nu asculti de retete universale, ci sa iti urmezi instinctul de mama si de femeie?

"Bun gasit, lume!"
Iata ca a venit pe lume cel mai nou membru al familiei tale. Fericire, emotie, ingrijorari si temeri legate de viitor sau de propria capacitate si disponibilitate - te coplesesc toate si viata ta se schimba fundamental. Simbioza placuta in care au trecut ultimele luni de graviditate pare sa se fi incheiat si parca iti pare rau.

Acum privesti o fetisoara cand serioasa, cand zambitoare ori schimonosita de plans, care e total dependenta de tine. Pe cat de fragil este, copilul tau are o mare putere asupra ta - este responsabilitatea ta, care, pentru un timp, iti va dicta viata. Sa-l lasi pe mana altora - fie ele bunici iubitoare sau bone pricepute - pare cel mai greu lucru din lume!

Dar trebuie sa stii ca taierea "cordonului ombilical" nu e - deocamdata - definitiva. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca in primul an de viata al copilului exista un cordon ombilical psihologic, care face legatura cu mama si de care depinde, in mare parte, dezvoltarea intelectuala si mai ales afectiva a copilului. Mai ales in primele 9-12 luni de viata, copilul cunoaste si exploreaza lumea prin ochii mamei. Majoritatea reactiilor invatate ale copilului sunt o oglindire, mai mult sau mai putin fidela, a comportamentului mamei.

Tot in aceste prime luni de viata, din punctul de vedere al dezvoltarii sale psihosociale, copilul trece printr-o faza de oscilare continua intre dependenta fata de mama si incercarea de a deveni autonom. Te cauta cu privirea orice ar face, iti cauta prezenta si iti cere sa impartasesti cu el orice lucru. Pe de alta parte insa, are tendinte de independenta, nu mai vrea sa il tii de mana cand este mai sigur pe picioruse si ar vrea sa plece singur catre mari "descoperiri", in jurul camerei sau in parc.

In aceasta perioada, prezenta mamei este foarte importanta pentru sentimentul de siguranta fizica si afectiva a copilului. Dar mai importanta decat prezenta fizica este capacitatea mamei de a raspunde adecvat nevoilor copilului.

eu ii acord tot timpul meu, vreau sa ma bucur de ea cat mai mult...asta cat inca imi permit, fiind pe maternitate...apoi va fi mai greu

Cred ca este o mare bucurie sa ai un copilas de care sa te poti bucura...... Abia astept sa am si eu un BB si sa ma bucur de el........sa-i acord toata dragostea de care are nevoie.......

SA=TI ASCULTE D-ZEU DORINTA!!!!

La noi, pot spune ca viata noastra asta este..servici si copil.....nu pot spune ca acord mai mult timp serviciului.....dar, acasa suntem cu ea.....si ea cu noi.....acum e mare...so, si daca gatesc, isi trage un scaun de bucatarie si sta numai in mana mea.....nu putem respira fara ea.....

Asa am crescut si noi...... trebuie sa le faci pe toate si serviciu si sa ai grija de copil, sa-i acorzi dragostea de care are nevoie.......

dc as avea o mama ca sa ma ajute a fac curat ...sau sa se joace o ora p zi cat sa pot invata si eu...!!!???
poate as lasa mai mult timp sa ne jucam
dar asa...putintel timp din pacate!!!

Ar fi minunat sa-i avem pe cei dragi langa noi.....