Voi ce credeti sau ati avut parte de asemenea experiente? Si cum ati trecut peste ele?
Versiune completa: Sotii Vostri S-au Simtit Neglijati Dupa Aparitia Primului Bebe?
De multe ori mi-a fost dat sa aud ca barbatii afirma ca s-au simtit "detronati" de aparitia in special a primului bebe, si apropiindu-se acest moment ma gandesc daca asta e adevarat si cam la ce as putea sa ma astept din partea lui. Sincera sa fiu, mi se pare absolut normal ca toata atentia sa fie orientata catre micuta fiinta care depinde 100% de tine ca mamica, dar ma gandesc si la faptul ca mamicile in general sunt asemeni unor leoaice in ceea ce priveste puiutul lor, si e posibil uneori sa ne neglijam sotii, fara vointa directa asupra acestui lucru...
Voi ce credeti sau ati avut parte de asemenea experiente? Si cum ati trecut peste ele?
Voi ce credeti sau ati avut parte de asemenea experiente? Si cum ati trecut peste ele?
Unii barbati sunt mai ceva decat bebelusii nostri!Ei au mereu nevoie de alinturi si de cocoloseli.ca asa le place lor!Depinde de relatia ta cu el.Eu cred ca daca te iubeste si te respecta ca sotie si mama,va intelege ca trebuie sa te concentrezi asupra puiutului tau.Si daca se va intampla sa ai si nopti nedormite atunci va trebui sa te si ajute.Probabil ca se va simti neglijat dar cred ca daca este un tatic adevarat nu iti va face prea multe reprosuri!In fond copilul e si al lui!Trebuie doar sa aiba rabdare caci lucrurile vor reveni la normal curand.Mult succes draga mea! 
Eu cred ca depinde foarte mult de noi ca ei sa se simta intr-un fel sau altul. Si cred ca este foarte important ca si el sa fie implicat intr-un procent cat mai mare in ingrijirea bebelusului. Eu l-am pus sa-i schimbe pampersul din prima zi de cand am venit acasa - ca sa vada cum e 
).
O atitudine gen "lasa ca fac eu ca stiu mai bine" nu poate decat sa-l indeparteze, sa-l faca sa se simta inutil si bineinteles trecut pe locul 2. De aceea cred ca este bine sa fie implicat in orice fel de activitate care tine de bebelus si chiar sa i se ofere momente de intimitate - adica sa ramana numai ei 2 sa se cunoasca mai bine.
E drept ca nu va prinde pampersul la fel de bine ca tine sau ca nu va avea aceeasi dexteritate la imbracat bebelususl ca si tine dar asta nu inseamna ca trebuie sa-l cicalesti incontinuu. Incurajarile, felicitarile si zambetele nu vor face decat sa-l faca sa se simta mai bine si sa prinda curaj. Data viitoare va face mai bine.
Momentul nostru zilnic in 3 este baia de seara a bebelusului. Mereu am facut toti 3 baitza si tati face tot posibilul sa ajunga la timp si adora sa-i faca gimnastica si masajul de dupa baie.
In plus o comunicare sanatoasa va poate ajuta sa discutati toate problemele pe care le intampinati- si tu si el- si sa gasiti solutii impreuna!!!
Asa ca raspunsul meu este: IMPLICA-L si comunicati !!!!
). O atitudine gen "lasa ca fac eu ca stiu mai bine" nu poate decat sa-l indeparteze, sa-l faca sa se simta inutil si bineinteles trecut pe locul 2. De aceea cred ca este bine sa fie implicat in orice fel de activitate care tine de bebelus si chiar sa i se ofere momente de intimitate - adica sa ramana numai ei 2 sa se cunoasca mai bine.
E drept ca nu va prinde pampersul la fel de bine ca tine sau ca nu va avea aceeasi dexteritate la imbracat bebelususl ca si tine dar asta nu inseamna ca trebuie sa-l cicalesti incontinuu. Incurajarile, felicitarile si zambetele nu vor face decat sa-l faca sa se simta mai bine si sa prinda curaj. Data viitoare va face mai bine.
Momentul nostru zilnic in 3 este baia de seara a bebelusului. Mereu am facut toti 3 baitza si tati face tot posibilul sa ajunga la timp si adora sa-i faca gimnastica si masajul de dupa baie.
In plus o comunicare sanatoasa va poate ajuta sa discutati toate problemele pe care le intampinati- si tu si el- si sa gasiti solutii impreuna!!!
Asa ca raspunsul meu este: IMPLICA-L si comunicati !!!!
QUOTE(lia maria71 @ Jun 23 2008, 12:51 AM) 
Unii barbati sunt mai ceva decat bebelusii nostri!Ei au mereu nevoie de alinturi si de cocoloseli.ca asa le place lor!Depinde de relatia ta cu el.Eu cred ca daca te iubeste si te respecta ca sotie si mama,va intelege ca trebuie sa te concentrezi asupra puiutului tau.Si daca se va intampla sa ai si nopti nedormite atunci va trebui sa te si ajute.Probabil ca se va simti neglijat dar cred ca daca este un tatic adevarat nu iti va face prea multe reprosuri!In fond copilul e si al lui!Trebuie doar sa aiba rabdare caci lucrurile vor reveni la normal curand.Mult succes draga mea!
Asa m-am gandit si eu, sincera sa fiu, ca din moment ce-si doreste in egala masura bebeul si ma iubeste suficient de mult, se va trece peste unele inconveniente legate de indreptarea atentiei intr-o parte sau alta... Cu toate astea, am prieteni care imediat dupa nasterea copilasului, au inceput sa-i dea sfaturi sotului de genul "bucura-te de sotie cat de mult mai poti acum...", fiind vizibila urma de regret asupra a ceea ce a fost.
Cu toate astea, sotul meu iubeste enorm copiii, are parca un magnet ascuns in ceea ce-i priveste, deci probabil mai mult imi fac eu griji in privinta asta si va fi totul bine.
Pupici la toate
QUOTE(anamarianegrii @ Jun 23 2008, 09:19 AM)
Eu cred ca depinde foarte mult de noi ca ei sa se simta intr-un fel sau altul. Si cred ca este foarte important ca si el sa fie implicat intr-un procent cat mai mare in ingrijirea bebelusului. Eu l-am pus sa-i schimbe pampersul din prima zi de cand am venit acasa - ca sa vada cum e ).
O atitudine gen "lasa ca fac eu ca stiu mai bine" nu poate decat sa-l indeparteze, sa-l faca sa se simta inutil si bineinteles trecut pe locul 2. De aceea cred ca este bine sa fie implicat in orice fel de activitate care tine de bebelus si chiar sa i se ofere momente de intimitate - adica sa ramana numai ei 2 sa se cunoasca mai bine.
E drept ca nu va prinde pampersul la fel de bine ca tine sau ca nu va avea aceeasi dexteritate la imbracat bebelususl ca si tine dar asta nu inseamna ca trebuie sa-l cicalesti incontinuu. Incurajarile, felicitarile si zambetele nu vor face decat sa-l faca sa se simta mai bine si sa prinda curaj. Data viitoare va face mai bine.
Momentul nostru zilnic in 3 este baia de seara a bebelusului. Mereu am facut toti 3 baitza si tati face tot posibilul sa ajunga la timp si adora sa-i faca gimnastica si masajul de dupa baie.
In plus o comunicare sanatoasa va poate ajuta sa discutati toate problemele pe care le intampinati- si tu si el- si sa gasiti solutii impreuna!!!
Asa ca raspunsul meu este: IMPLICA-L si comunicati !!!!
Iti dau o foarte mare dreptate, draga anamaria.
Si recomandarile tale sunt extrem de pertinente, ba chiar mai mult, din experienta de cuplu pe care am acumulat-o pana acum am vazut ca in general barbatii sunt asemenei unor copilasi, asa ca de multe ori l-am antrenat pe sotul meu in diverse activitati chiar si in bucatarie, si indiferent ca a facut sau nu lucrurile asa cum le-as fi facut eu, intotdeauna a primit o lauda si o incurajare...suna ciudat, precum un dresaj canin...ce haios ar fi daca m-ar auzi el spunand toate astea...
Chiar te felicit pentru atitudinea ta, si mi se pare f corect ca activitatile si in ceea ce priveste bebelusul, sa fie impartite, si chiar sa aiba parte de mici momente "intime" impreuna...sotul meu deja stie ca va iesi cu fetita in parc si ca va fi o dadaca pe cinste, mai ales ca programul de la serviciu ii permite f tare (are 3 zile si 3 nopti libere, dupa 24 de ore lucrate), ceea ce ma face inca de pe acum sa ma simt norocoasa.
Te felicit inca o data, sunt convinsa ca sunteti o familie grozava. Multa sanatate va doresc!
). O atitudine gen "lasa ca fac eu ca stiu mai bine" nu poate decat sa-l indeparteze, sa-l faca sa se simta inutil si bineinteles trecut pe locul 2. De aceea cred ca este bine sa fie implicat in orice fel de activitate care tine de bebelus si chiar sa i se ofere momente de intimitate - adica sa ramana numai ei 2 sa se cunoasca mai bine.
E drept ca nu va prinde pampersul la fel de bine ca tine sau ca nu va avea aceeasi dexteritate la imbracat bebelususl ca si tine dar asta nu inseamna ca trebuie sa-l cicalesti incontinuu. Incurajarile, felicitarile si zambetele nu vor face decat sa-l faca sa se simta mai bine si sa prinda curaj. Data viitoare va face mai bine.
Momentul nostru zilnic in 3 este baia de seara a bebelusului. Mereu am facut toti 3 baitza si tati face tot posibilul sa ajunga la timp si adora sa-i faca gimnastica si masajul de dupa baie.
In plus o comunicare sanatoasa va poate ajuta sa discutati toate problemele pe care le intampinati- si tu si el- si sa gasiti solutii impreuna!!!
Asa ca raspunsul meu este: IMPLICA-L si comunicati !!!!
Iti dau o foarte mare dreptate, draga anamaria.
Si recomandarile tale sunt extrem de pertinente, ba chiar mai mult, din experienta de cuplu pe care am acumulat-o pana acum am vazut ca in general barbatii sunt asemenei unor copilasi, asa ca de multe ori l-am antrenat pe sotul meu in diverse activitati chiar si in bucatarie, si indiferent ca a facut sau nu lucrurile asa cum le-as fi facut eu, intotdeauna a primit o lauda si o incurajare...suna ciudat, precum un dresaj canin...ce haios ar fi daca m-ar auzi el spunand toate astea...
Chiar te felicit pentru atitudinea ta, si mi se pare f corect ca activitatile si in ceea ce priveste bebelusul, sa fie impartite, si chiar sa aiba parte de mici momente "intime" impreuna...sotul meu deja stie ca va iesi cu fetita in parc si ca va fi o dadaca pe cinste, mai ales ca programul de la serviciu ii permite f tare (are 3 zile si 3 nopti libere, dupa 24 de ore lucrate), ceea ce ma face inca de pe acum sa ma simt norocoasa.
Te felicit inca o data, sunt convinsa ca sunteti o familie grozava. Multa sanatate va doresc!
adevarul k eu k sotul meu am avut multe certuri de cand a venit cel mik p lume ... dar toate erau din vina mea cred dar mi se parea k nu face bine tot ce facea la baita de exemplu la pus culcat in albie cand am vazut am inceput sa tip da miera frioka sa nu intre apa in urechiuse da cred k el dtia ce facea da asta e sa suparat neam certat ..neam impacat da akum puiu are 2 luni nu mai e asa neam obisnuit la inceput a fost mai greu akum totu e ok
mda...si al meu umbla la 11 noaptea prin casa cu bb in brate cand avea colici,ii facea masaj la burtica,cand a fost cu eruptia dintilor la fel...ieseau la plimbare cate 2-3 ore cand a mai crescut,asa faceam si eu cate ceva prin casa,ma delectam cu o baie si imi faceam manichiura...numai baie nu am reusit sa il conving cu nici un chip sa-i faca ....cu toate astea cred ca s-a simtit un pic neglijat,nu au mai fost mofturile lui pe primul loc si chiar a facut si niste crize urate 
l-a mai temperat socrul,i-a explicat cum e viata cu un bb si s-a intamplat de a stat o sapt acasa si s-a lamurit ca nu poti face mai nimic atunci cand iti sare copilul in cap,iti arunca farfuriile de pe masa,sau tre sa stai cu ochii numai pe el ca incearca sa se catere cine stie unde.........deci s-a lamurit 
....cu toate astea cred ca s-a simtit un pic neglijat,nu au mai fost mofturile lui pe primul loc si chiar a facut si niste crize urate l-a mai temperat socrul,i-a explicat cum e viata cu un bb si s-a intamplat de a stat o sapt acasa si s-a lamurit ca nu poti face mai nimic atunci cand iti sare copilul in cap,iti arunca farfuriile de pe masa,sau tre sa stai cu ochii numai pe el ca incearca sa se catere cine stie unde.........deci s-a lamurit
Te poti considera totusi norocoasa ca ai avut sprijin din partea sotului, anka! Stiu cazuri in care sotul nu doar ca se imbufneaza ca trece el pe plan secund, dar nici nu ii intinde o mana de ajutor sotiei. Dar asa cum spuneam si mai inainte, cred cu tarie ca prin comunicare se rezolva totul, plus un pic de rabdare... pe care o gasesti mai greu uneori, mai ales ca tb sa ai grija cocutei in primul rand!
pai eu sunt atunci o norocoasa!! tati e de fapt mami 2. din prima clipa a schimbat pampers-ul, de fapt asta a facut chiar in maternitate prima data, baita la bebei facem cu randul, mai des tati recunosc, si tati ii ia pe amandoi la plimbare in fiecare zi cate 2-3 ore, ca sa aiba si mami timp de ea. mai mult, zilele trecute tati mi-a facut si o surpriza frumoasa, o programare la coafor unde mami s-a vopsit, tuns si coafat, si-a facut manichiura si pedichiura, iar dupa rasfat, si putin masaj. asa ca la noi crizele le*a avut mai mult mami, decat tati, el e mai mult decat intelegator! deci draga mea, dak te iubeste nu iti va reprosa niciodata ca ii dai mai multa atentie celui mic, pentru ca e normal, si el va proceda la fel, comoara lui devine bebe. deci curaj, si la cat mai multi bebei!
Intr-adevar esti o norocoasa Ramonika, ai un sot grozav din ceea ce ne spui, care te iubeste mult.
Si sotul meu cu siguranta ar proceda la fel, doar ca imi facusem ceva ganduri deoarece au trecut 5 ani de la casatorie(plus alti patru inainte), timp in care ne-am obisnuit foarte tare sa ne cocolosim unul pe altul extrem de mult si sa ne cam consideram copilul celuilalt. Dar inca o data iti dau dreptate, deoarece la cat de mult ne iubim deja bebelusa noastra care se va naste in curand si la cat de mult ne-a apropiat inca de cand am aflat de existenta ei, nu mai incape dubiu ca ne va intregi si mai mult si ne va face sa ne simtim cu adevarat o familie reusita.
Si sotul meu cu siguranta ar proceda la fel, doar ca imi facusem ceva ganduri deoarece au trecut 5 ani de la casatorie(plus alti patru inainte), timp in care ne-am obisnuit foarte tare sa ne cocolosim unul pe altul extrem de mult si sa ne cam consideram copilul celuilalt. Dar inca o data iti dau dreptate, deoarece la cat de mult ne iubim deja bebelusa noastra care se va naste in curand si la cat de mult ne-a apropiat inca de cand am aflat de existenta ei, nu mai incape dubiu ca ne va intregi si mai mult si ne va face sa ne simtim cu adevarat o familie reusita.
QUOTE(katya_ro @ Jun 22 2008, 12:11 PM)
De multe ori mi-a fost dat sa aud ca barbatii afirma ca s-au simtit "detronati" de aparitia in special a primului bebe, si apropiindu-se acest moment ma gandesc daca asta e adevarat si cam la ce as putea sa ma astept din partea lui. Sincera sa fiu, mi se pare absolut normal ca toata atentia sa fie orientata catre micuta fiinta care depinde 100% de tine ca mamica, dar ma gandesc si la faptul ca mamicile in general sunt asemeni unor leoaice in ceea ce priveste puiutul lor, si e posibil uneori sa ne neglijam sotii, fara vointa directa asupra acestui lucru...
Voi ce credeti sau ati avut parte de asemenea experiente? Si cum ati trecut peste ele?
Voi ce credeti sau ati avut parte de asemenea experiente? Si cum ati trecut peste ele?
buna ziua cand sa nascut fata mea eu m-am simtit neglijata de sotul meu
buna ziua mamici,dupa ce s-a nascut fetita mea eu m-am simtit neglijata de sotul meu!era atat de atent pentru copil ca uitase de mine,va imaginati?dar acum am depasit perioada,fata are 13 luni dar la inceput am avut discutii pe teme aceasta
Ei, la aspectul asta chiar nu m-am gandit, adica ca ar fi si invers... bine ca ati depasit perioada si ca acum totul e ok. Banuiesc ca si aici tot comunicarea a stat la baza rezolvarii tuturor conflictelor!
Si la noi ...dar invers...adica, eu neglijez sotul...si asta..inca o fac.....suntem inca in discutii ma intreb ptr inca cat timp?!!....culmea este ca peste efortul de la serviciu..peste treburile din casa..peste noptile intrerupte de Babys....ce mai poti DA??????
buna .Beatrice a mea are imediat 7 luni si sotul meu imi spune mai mereu ca sunt o mama buna dar sotie nu tocmai pt ca nu mai are cine sa-l tina in brate cand doarme si ca nu il mai madaresc pe el ci fetita dar asta li se pate doar lor pt ca nu stiu ce sa faca si ei sa ne mai atreaga atentia din minunata lune ceea a mamicilor si copiilor 
sa ai nastere usoara si sa fiti sanatosi si frumosi
sa ai nastere usoara si sa fiti sanatosi si frumosi
Eu nu l-am neglijat pe al meu sotior...chiar daca asta a insemnat sa-mi depasesc limitele...fapt ce m-a pus de multe ori intr-o stare nu prea placuta( oboseala extrema, stari de rau, anxietate, pe care nu i le-am aruncat niciodata drept repros in fata)...totusi m-a inteles de multe ori, avand in vedere faptul ca baietelul nostru a fost foarte bolnav, vreme de cativa ani( medici, spitale) si de fiecare data am suferit cumplit amandoi....si am uitat de noi in momentele acelea, nimic nu mai conta...decat copilul...
QUOTE(rux25 @ Jun 30 2008, 08:15 PM)
Eu nu l-am neglijat pe al meu sotior...chiar daca asta a insemnat sa-mi depasesc limitele...fapt ce m-a pus de multe ori intr-o stare nu prea placuta( oboseala extrema, stari de rau, anxietate, pe care nu i le-am aruncat niciodata drept repros in fata)...totusi m-a inteles de multe ori, avand in vedere faptul ca baietelul nostru a fost foarte bolnav, vreme de cativa ani( medici, spitale) si de fiecare data am suferit cumplit amandoi....si am uitat de noi in momentele acelea, nimic nu mai conta...decat copilul...
Doamne reusesti sa ma iumesti MEREUUUUU.....dulcinica mea draga..eroinaa..mea scumpa....off.de am putea fii macar 5 minute ca tine pe zii...am fii total diferintii...right?
Numai aseara....saracul sotul meu..a stat in baie cred ca....aproape o ora(se gatea!!!
).....cand a iesit eram lata deja cat patul....azi dimineata..cu botic imi zice..."data viitoare o sa incerc sa fiu mai rapid!"...... 
QUOTE(USA @ Jun 30 2008, 08:24 PM)
Doamne reusesti sa ma iumesti MEREUUUUU.....dulcinica mea draga..eroinaa..mea scumpa....off.de am putea fii macar 5 minute ca tine pe zii...am fii total diferintii...right?
Numai aseara....saracul sotul meu..a stat in baie cred ca....aproape o ora(se gatea!!! ).....cand a iesit eram lata deja cat patul....azi dimineata..cu botic imi zice..."data viitoare o sa incerc sa fiu mai rapid!"...... :
Numai aseara....saracul sotul meu..a stat in baie cred ca....aproape o ora(se gatea!!! ).....cand a iesit eram lata deja cat patul....azi dimineata..cu botic imi zice..."data viitoare o sa incerc sa fiu mai rapid!"...... :
iubita mea USA nu sunt cea mai perfecta si stiu asta...suntem oameni nu roboti.... normal nu? 
am multumirea sufleteasca atunci cand privesc in ochii lui( referitor la ceea ce am scris mai sus)...si gasesc ceea ce ar trebui sa gaseasca orice femeie din lume...dragostea si admiratia...si pentru aceste lucruri merita tot efortul din lume...si sincer privind in urma, nu regret nimic, din ceea ce am facut pentru asta Imi sustin teoria cum ca o casnicie este un camp de lupta...de unde amandoi sotii trebuie sa iasa invingatori...si sa arboreze steagul armoniei
QUOTE(rux25 @ Jun 30 2008, 08:43 PM)
iubita mea USA nu sunt cea mai perfecta si stiu asta...suntem oameni nu roboti.... normal nu? am multumirea sufleteasca atunci cand privesc in ochii lui( referitor la ceea ce am scris mai sus)...si gasesc ceea ce ar trebui sa gaseasca orice femeie din lume...dragostea si admiratia...si pentru aceste lucruri merita tot efortul din lume...si sincer privind in urma, nu regret nimic, din ceea ce am facut pentru asta Imi sustin teoria cum ca o casnicie este un camp de lupta...de unde amandoi sotii trebuie sa iasa invingatori...si sa arboreze steagul armoniei Eeee.uite aici gresesc eu........vezi....dar ce greu e sa tin asta si seara in dormitor.....acu' la mijloc de zii..zic daaaa...si asa.....iar seara...pic rupere...iar el e prea bun si ma intelege..si iarta...si uneori trec saptamani..pana ne regasim!....
Thanks'...vorbele tare ..parca trezesc ceva in mine.....mmmm
QUOTE(USA @ Jun 30 2008, 08:59 PM)
Eeee.uite aici gresesc eu........vezi....dar ce greu e sa tin asta si seara in dormitor.....acu' la mijloc de zii..zic daaaa...si asa.....iar seara...pic rupere...iar el e prea bun si ma intelege..si iarta...si uneori trec saptamani..pana ne regasim!....
Thanks'...vorbele tare ..parca trezesc ceva in mine.....mmmm
Thanks'...vorbele tare ..parca trezesc ceva in mine.....mmmm
eiii nu spune ca gresesti...
e normal sa fie greu( cand sunt atatea probleme si stres)...si sa stii chiar daca ei, barbatii, nu spun...si lor le e greu de multe ori...insa sunt barbati ( orgoliul masculin)si recunosc mai....rar sau delco...desigur aici nu-i bagam pe toti in aceeasi oala....
Ciao Fetelor!
Si eu pot sa ma cosider norocoasa.Sotiorul meu a fost ca o mamica de la primele momente cu bebelasul,el a schimbat-o pt prima oara in maternitate, i-a dat prima mancarica si imi arata mie cum sa o tin in brate, ma amuzam super mult ,ii tot spuneam ca el sigur a fost mamica int-o alta viata.Cred ca asistarea la nastere i-a dat acel impuls, imi tot spunea ce sacrificiu mare am facut eu pt bebeul nostru si ce mandru era de mine. Dupa nastere poate se simtea indatorat,trebuia sa faca si el ceva pt bebe.E un lucru super bun sa asiste la nastere, te va aprecia mult si e si el mandru ca a contibuit la ceva,taierea cordonului ombelical.Nu mai vreau sa imi amintesc de cat de mult m-a ajutat si m-a sprijinit.
numai bine si bebei frumosi...
Intr-adevar, esti norocoasa cu asa o familie!
Dar tu cum si mai ales unde ai nascut de a avut sotul tau permisiunea sa iti fie alaturi pe parcursul nasterii? Da-mi te rog cateva amanunte, caci prin zona mea nu am auzit nici vorba sa permita dr sotilor sa asiste la nastere...
Dar tu cum si mai ales unde ai nascut de a avut sotul tau permisiunea sa iti fie alaturi pe parcursul nasterii? Da-mi te rog cateva amanunte, caci prin zona mea nu am auzit nici vorba sa permita dr sotilor sa asiste la nastere...
QUOTE(katya_ro @ Jun 22 2008, 11:11 AM)
De multe ori mi-a fost dat sa aud ca barbatii afirma ca s-au simtit "detronati" de aparitia in special a primului bebe
Daca au stat pe un tron de bebe,da,se vor simti detronati...daca in schimb au stat pe tron de partener cu drepturi egale nu se va intampla nimic rau.E suficient sa-i spui proaspatului tatic ca i-ai adus un partener de joaca si nu un concurent
...partener de joaca,care trebuie putin ajutat la spalat,mancat,dormit,schimbat pampers,facut masaj,sterilizat biberonul ,calcat hainutele minuscule,plimbat prin parc,alaptat,etc pana se va descurca si singur si va pleca in armata sau la facultate. 
Si,cu multa dragoste,trebuiesc impartasite experientele legate de partenerul mititel, in prealabil impartite fix pe din doua
QUOTE(ramonika @ Jun 27 2008, 09:28 PM)
pai eu sunt atunci o norocoasa!! tati e de fapt mami 2. din prima clipa a schimbat pampers-ul, de fapt asta a facut chiar in maternitate prima data, baita la bebei facem cu randul, mai des tati recunosc, si tati ii ia pe amandoi la plimbare in fiecare zi cate 2-3 ore, ca sa aiba si mami timp de ea. mai mult, zilele trecute tati mi-a facut si o surpriza frumoasa, o programare la coafor unde mami s-a vopsit, tuns si coafat, si-a facut manichiura si pedichiura, iar dupa rasfat, si putin masaj. asa ca la noi crizele le*a avut mai mult mami, decat tati, el e mai mult decat intelegator! deci draga mea, dak te iubeste nu iti va reprosa niciodata ca ii dai mai multa atentie celui mic, pentru ca e normal, si el va proceda la fel, comoara lui devine bebe. deci curaj, si la cat mai multi bebei!ia-auzi colo,draga mea,ce sot model ai!sa-ti traiasca si sa-l tii langa tine!!!!!
QUOTE(katya_ro @ Jul 13 2008, 07:17 PM)
Intr-adevar, esti norocoasa cu asa o familie!
Dar tu cum si mai ales unde ai nascut de a avut sotul tau permisiunea sa iti fie alaturi pe parcursul nasterii? Da-mi te rog cateva amanunte, caci prin zona mea nu am auzit nici vorba sa permita dr sotilor sa asiste la nastere...
Dar tu cum si mai ales unde ai nascut de a avut sotul tau permisiunea sa iti fie alaturi pe parcursul nasterii? Da-mi te rog cateva amanunte, caci prin zona mea nu am auzit nici vorba sa permita dr sotilor sa asiste la nastere...
de ce nu?eu stiam ca oriunde poate sotul sa asiste la nastere.............sau nu e asa?la noi nu ar fi fost o problema...........sotul nu era in tara,dar dr a spus ca putea fi si el acolo!
buna eu am nascut pe la ora 5 dimineata am sunat sotul la ora 6 spunindui ca am nascut o superba fetita seara el a ajuns la maternitate cu un buchet de flori bine el pt a ajunge la noi a parcurs 3000 de km nu a atat prea mult cu noi dar acele 3 zile pt noia contat mult .dupa o luna a revenit .zi si noapte a stat cu minunata noasta fetita .pt el nu a mai contat nik.era asa de fericit incit el vroia sai schimbe pemparsu.sai dea sa manince,noaptea se scula si ii dadea sa manince(nu am avut lapte)cu biberonu...pt mine e o amintire placutasi imi amintesc cu drag
Da si nu.....mai mult eu ma simt neglijata......si tot eu petrec mai mult timp cu bb....el ne lasa in pace ...suntem ocupate..ajuta cand e nevoie, doar....dar o face.....
Acum e mai mult implicat cu bb......dar, cand era micuta ii era teama de ea...teama de a nu-i face rau fara sa isi dea seama....
Noi am nascut impreuna...sotul a fost cu mine non-stop.....super...am avut vanatai pe umeri dupa nastere..asa de tare apasa pe umerii mei(el statea turceste la spatele meu in pat....si ma tinea de umeri cand impingeam.....asa ii zicea Dr...ca sa nu imping din piept ci din burtica)
Acum e mai mult implicat cu bb......dar, cand era micuta ii era teama de ea...teama de a nu-i face rau fara sa isi dea seama....
Noi am nascut impreuna...sotul a fost cu mine non-stop.....super...am avut vanatai pe umeri dupa nastere..asa de tare apasa pe umerii mei(el statea turceste la spatele meu in pat....si ma tinea de umeri cand impingeam.....asa ii zicea Dr...ca sa nu imping din piept ci din burtica)
QUOTE(bia III @ Jul 16 2008, 04:13 PM)
buna eu am nascut pe la ora 5 dimineata am sunat sotul la ora 6 spunindui ca am nascut o superba fetita seara el a ajuns la maternitate cu un buchet de flori bine el pt a ajunge la noi a parcurs 3000 de km nu a atat prea mult cu noi dar acele 3 zile pt noia contat mult .dupa o luna a revenit .zi si noapte a stat cu minunata noasta fetita .pt el nu a mai contat nik.era asa de fericit incit el vroia sai schimbe pemparsu.sai dea sa manince,noaptea se scula si ii dadea sa manince(nu am avut lapte)cu biberonu...pt mine e o amintire placutasi imi amintesc cu drag
foarte frumos din partea lui tati ca-si iubeste odrasla............
QUOTE(lia maria71 @ Jul 23 2008, 07:32 PM)
foarte frumos din partea lui tati ca-si iubeste odrasla............
da o iubim ca e un dar divin de la doamne doamne,si e minunea noastra cea mai de pret
eu lam neglijat foarte mult p sotul meu de la nasterea lui bebe,toata atentia se indrepta asupra lui mia si zis ca exagerez,sincer avea si dreptate,eram foarte exigenta si nul lasam sa faca nimic,la baie nu..etc. am exagerat enorm la inceput da pur si simplu miera frica,sa nu se intample ceva,mie miera frica uneori.asta era la inceput acum nu mai avem probleme de genu asta,neam obisnuit.este primul copil nu aveam experienta si la 17 ani .....auzeam si la stiri tot felu de lucruri, mai poveteau si prietenele mele... eram tot timpu cu ochi pe bebe.acum nu mai avem probleme neam obisnuit.
Aceasta este o versiune "lo-fi" a continutului principal. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formate si imagini, va rugam sa dati clic aici.