Discutati cu partenerul despre fanteziile acestuia?Eu una am o viata de cuplu de care sunt foarte multumita,discut cu partenerul meu despre orice:ceea ce-mi place ,ceea ce-i place si totul e ok; prefer sa -i ofer acasa tot ceea ce-si doreste decit sa caute in alta parte si invers.

Da, cu partenerul discut orice si unele fantezii le punem in aplicare.

Am o intrebare: e bine oare sa pui orice fantezie in aplicare?

daca se poate realiza de ce nu? acum depinde ce fantezii ai.

Nu eu. Ale mele sunt toate...realizabile.
Prietenul meu in schimb are o fantezie care o sa si ramana la stadiul asta: sex in 3.

daca el isi doreste f mult, eu cred ca e posibil sa nu ramana DOAR la stadiul de fantezie........insa, nu cu tine (intelegi ce vreau sa zic....)
Hai ca am glumit, sper ca nu te-ai suparat prea tare!

Tot nu i-a trecut?

Din partea mea...poate sa si-o implineasca cu cine vrea el si i-am si zis-o.
Bineinteles, mi-a replicat ca n-are niciun farmec fara mine. Dar chiar si cu replica asta flatanta, din partea mea tot la stadiul de fantezie ramane...



Nu cred ca o sa-i treaca vreodata. Dar vb chiar acum putin timp cu prietena mea despre chestia asta si ea imi spunea ca poate e mai bine asa... Ca barbatii au mereu nevoie de cate o fantezie, tre' sa viseze ei la ceva...

Eu cred ca nu exista barbat care sa nu aiba astfel de fantezii...de cele mai multe ori, nemarturisite, din jena, teama, sau lipsa de curaj

In cazul asta, prietenul meu da dovada de curaj aproape zilnic..

Cu adevarat perseverent..nu??? stie ce vrea

Daaaa la perseverenta nu-l intrece nimeni....

Da...... majoritatea sunt curajosi... cred ca e visul oricarui barbat sa faca sex cu 2 de obicei straine ambele.
Pentru mine ramane totusi intrebarea daca e bine sau nu sa vorbesti despre fanteziile tale cu sotul...
De obicei de ce sa nu recunoastem avem fantezii si cu alte persoane ..nu? Asta clar ca nu o poti spune si nici ei nu recunosc eu una nici nu as vrea sa aflu
Am avut o relatie care era 'perfecta' vorbeam orice faceam orice, la inceput eram foarte mandra de faptul ca noi putem vb despre orice si despre sex despre ce ne dorim cum ne dorim...pana cand am ajuns sa nu mai existe atractie si mister, faceam ce stiam ca-i place si el al fel eram parca doi robotei. sunt curioasa daca exista cineva pe forum care vorbeste cinstit cu sotul despre fanteziile lor si inca mai are fun sexul. parerea mea ca fiecare trebuie sa-si pastreze o mica parte doar pentru el. Chiar daca imparti o viata cu cineva si te bucuri tot ceea ce exista pe lume impreuna cu un om cred ca este bine sa pastrezi pentru tine anumite ganduri, noi femeile cateodata sau mai mereu suntem catalogate intr=un fel anume...sa spunem sexul slab....pun pariu ca noi ne punem sufletul pe tava si majoritatea mai mult asculta de accea cred ca am castiga mult daca am vorbi mai putin.

cat despre comunicare in general cred ca este cheia succesului intr=o relatie in orice fel de relatie. Atentie 'comunicare' nu 'monolog'.

ooo eu am multe fantezii dar nu le am pus in practica si sincera sa fiu nu prea cred ca am sa le pun

Ia propune-i si tu in 3....voi doi si inca un baiat? sa vdm daca asa ii convine? poate asa renunta la aceasta fantezie;)

Fetelor, cred ca sexul in trei este o fantezie comuna a tuturor barbatilor ,si sotul meu viseaza la asta,sper sa ramina la stadiul acesta.In dormitorul nostru sunt deschisa la orice fantezie ,dar nu sunt de acord cu realizarea acestora "in afara".

Nu mi-ar place sex in 3 .Poate in 4????????????
Am glumit!

Crezi ca n-am incercat si asta deja? Desigur, nici eu nu cred ca zic, d-apoi el...

Dragele mele, voi vorbiti de fantezii???? .... ce spuneti de sotul meu...30 ani, care nu a facut cu mine nici dragoste nici sex(ca sa fie clar) de cand eram insarcinata in luna a VII-a, copilul are acum 9 luni de fapt face noua luni peste doua zile... ce parere aveti de asta? Initial nici eu nu mi-am pus intrebari ...copil mic in casa...multa grija multa oboseala...mai zilele trecute i-am spus ca nu mi-se pare normal ca un barbat de varsta lui sa nu aiba activitate sexuala...raspunsul? poate il stiti voi ca eu am avut parte de o liniste totala...

Nu vreau sa fiu pesimista, dar ori are o problema medicala de care tu nu stii, ori are pe altcineva...

HMMMMM.. nu prea stiu ce sa iti spun... trebuie sa ii explici cat sti tu de frumos ca esti inca tanara si ca ai nevoie de asa ceva, sincer nu mi se pare normal, si noi am fc pauza din luna a 7-a pana can a avut copilul 6 sapt.. mai mult nu am rezistat

NU VREAU SA TE SUPAR DAR PARE A AVEA PE ALTA

ADICA FACI SI SEX ORAL SI ANAL DE TOATE,DE TOATE

Sa sti ca m-am gandit si eu la asta... de inselat nu cred ca ma inseala ca nu prea are cand ii cunosc programul de la servici si in general nu intarzie iar cu problema medicala ...hm!!! nici asta nu prea cred... ma gandeam...sti cum sunt femeile...poate nu i-am dat eu atentie... poate nu ma mai place ca mai am inca cateva kg in plus...cine stie...ca el este complet mut..si sincer chiar imi este jena sa ma iau tot timpul de el pe subiectul asta...

EU TE SFATUIESC SA IEI COMANDA SI SA TE ARANJEZI FRUMOS (LENJERIE-CEVA FISHNET) INTR-O SEARA DUPA CE DOARME BEBICUL SI SA-L ASTEPTZI IN PAT ASA.. CU LUMANARI SI MUZICA.. dOAR NU O SA ZICA NU.!!!... DACA PANA ACUM NU A DAT SEMNE DE INTERES ESTE POATE PENTRU CA TE LASA PE TINE SA FII TU GATA, RELAXATA DUPA ATATA DADACIT...SA FII SIGURA CA ASTA E !... iTI DORESC SUCCES!

Mersic...o sa incerc si asta poate merge...va tin la curent.Pup

eu nu vb cu partenerul meu despre asa ceva...imi este f rusine,mie imi este teama si frik sa i spun si ce am pe suflet cateodata,mai bine plang in fiecare zi si tin in mine. nu st d ce nu pot sa vb cu el despre orice,mai ales ca abia ne-am casatorit si vom avea si un bebelus,eu nu pot sa vb cu el despre aproape nimik.va rog dati-mi si mie cateva sfaturi.mercy

Eu cred ca trebuie sa iti faci curaj...fara doar si poate, lipsa de comunicare in cuplu, poate duce la blocaje iremediabile, si daca nu acum , cand dragostea e mai la inceput sa zic asa...mai tarziu cu siguranta...nu iti ia capul nimeni, nu ai de ce sa iti fie rusine, nu tine nimic inchis in tine, ca te imbolnavesti si nu stii de ce...fa o cafea(ceai), aseaza-te aproape de el, tine-l de mana, si chiar de nu-l poti privi la inceput in ochi, fa-o incet...asa cum poti, dar fa-o...spune-i tot ce ai pe suflet, te vei elibera, si vei privi viata cu alti ochi...fi stapana pe tine...fi constienta de tine...vei fi mama copilului lui, de ce te temi?...incearca cat mai repede posibil si vorbeste-i despre ce simti nevoia sa-i vorbesti....nu plange ca faci mult rau copilului, iar el nu va stii niciodata ce e cu trairile tale, daca nu-l vei lasa sa afle

Monikutz, de ce iti este frica? Crezi ca va reactiona negativ? Ca nu va avea rabdare sa asculte?
Sa stii ca si barbatilor le place sa vorbeasca si sa barfeasca, contrar opiniei generale.
Nu-l lua deodata cu confesiuni adanci, ci cu lucruri marunte, povesteste-i o intamplare care te-a afectat intr-un fel sau altul, si spune-i ca e prima persoana careia ii povestesti, cu siguranta se va simti flatat si incantat ca ai incredere in el.
Asa cum a spus si Rux, acum sunteti la inceput si lucrurile se pot "modela". Nu lasa timpul sa treaca fara sa rezolvi problemele pentru ca va fi mult mai greu mai tarziu.

feteleor...rux si adina ...imi este frika poate de faptul ca dak o sa ma paraseasca,dak nu o sa ma asculte...suntem impreuna de 2 ani si cateva luni...de un an si ceva ne-am mutat impreuna si stam cu mama lui ,la inceput totul era frumos ,dar sa spulberat intr-o clipa . eu sunt genul de fata decat sa iti spun ce ma deranjeaza la tine si ce nu imi convine ,mai bine ma inchid in mine si plang singura.el este o persoana mai rece ,pot sa zic f rece, nu prea i place sa discutam despre noi sau despre relatia noasta cum decurge sau cum am vrea sa fie.dak face acest lucru ,se lasa cu cearta si scandal.am incercat de cateva ori si ne-am certat.si de aceea imi este frica sa mai vb cu el.alta chestie e ca decat sa discut cu el si sa ne intrebe mama

(soacra) de ce ne certam sau nu mai st ce ,nu imi mai vine sa mai vb.nu am prietene si nu am cui sa povestesc ce am pe suflet.el imi spune repede ,de ce l-am acceptat dak nu imi convine cum e? ca la inceput tot asa era.dar nu e adev. la inceput cand nu locuiam impreuna nu era asa,ara dulce si i puteam povesti despre orice.dak ma va parasi si imi va lua copilul ,ca eu nu am cu ce sa il cresc ,si nu am unde sa ma duc.de asta imi e frika sa vb cu el.poate este si lipsa de incredere intre noi .el renunta repede la mine,si eu nu am cui sa i povestesc ,nu are cine sa imi dea sfaturi.de bebe ce sa spun an 6 luni si jum. si e baietel,sunt f fericita ca il am,dar el nici nu are rabdare sa il asculte cum misca .nu st ce sa mai zic , decat ca va multumesc mult ca mi-ati raspuns.eu sunt la calc toata ziua si astept raspuns si sfaturi de la voi.

sa sti ca ma recunosc in descrierea ta , la fel eram si eu , dar intr-o zi mi-am luat inima in dinti si am discutat cu el despre tot si toate , am avut o surpriza chiar m-a ascultat si daca nu a spus nimic atunci rezultatele s-au vazut , asa ca mul curaj

Imi pare nespus de rau Monica, esti intr-adevar intr-o situatie grea, cu doua taisuri..
Dar stii ce cred eu? Ca nu intotdeauna cainele care latra, musca. Spui ca renunta repede la tine. E probabil felul lui de a-si alimenta orgoliul. El iti spune ca gata, s-a terminat, tu plangi si suferi.. Este foarte sigur de tine, si d-asta o face.. Incearca sa ii arati ca nu te mai impresioneaza, ca daca vrea sa renunte, atunci sa o faca, chiar daca in adancul sufletului nu iti doresti acest lucru.
Niciun barbat, oricat de frumos, bogat sau destept o fi, nu are dreptul sa te desconsidere. Ai mai multa incredere in tine, si arata-i si lui asta.

mercy inca o data fetelor.... aveti dreptate.in acest sfarsit de saptamana sper sa i spun sotului meu ce am pe suflet ,voi vedea ce se va intampla pana la urma,care vor fi rezultatele si urmarile.cate despre discutiile voastre despre fantezii ,la mine nu e cazul sa mai vb de asa ceva,ca noi nu vb intre noi ,dar sa aducem vb de fantezii

va doresc o zi buna ,si ne auzim curand.kisss

Scuza-ma ca sunt indiscreta...dar viata sexuala cum e?

pai ce sa iti mai spun si despre asta ..la inceput eram si noi romantici aveam preludiu eram indragostiti,dar acum el zice ca i este frik sa mai faca dragoste cu mine din cauza sarcinei.dar eu nu il cred.nu st ce sa zis.eu trebuie sa stau ca sa nu se duca la alta si sa ma insele,cat despre mine nu mai vb,nu mai am parte de saryturile lui si de imbratisarile lui.sa zic ca mai facem si noi dragoste cat de cat ca la inceput o data la o luna sau doua.poti sa ma intrebi orice,ca nu ma supar,ca de asta sunt aici sa imi dati sfaturi si sa aflu pareri.

ela poate tu ai avut ceva mai putin trist sa i povestesti,dar eu trebuie sa i spun ca imi lipsesc saruturile lui,imi lipseste el,si zilele de dragoste petrecute impreuna.si nu cred ca ma va asculta ,cand voi incepe sa i povestesc eu cate am pe suflet si cate lucruri ma dor.mercy

Eu zic ca de aici trebuie sa incepi sa rezolvi lucrurile. Asa cum o sfatuia meaw_ela pe roly putin mai devreme, incearca sa ii faci o surpriza: imbraca-te cu ceva sexy, aranjeaza-te, aprinde 2-3 lumanari si asteapta-l asa in dormitor... Fa asta inainte sa vb cu el despre ce ai pe suflet, si daca lucrurile decurg bine, la sfarsit sigur veti fi amandoi mult mai relaxati si mai binevoitori, si atunci ar fi cel mai potrivit moment sa-ti deschizi sufletul in fata lui. Ce zici?

am incercat si asta...si tot nu merge ,nu i place sa fiu romantica si el nu suporta sa i se faca cine romantice ,sau sa aprinzi lumanari sau sa pui o muzica romantica.el are 28 de ani si nu mai are chef de asa ceva..i-a trecut tineretea ,,,asa zice el.si in plus dak fac asta,,cred ca o sa rada de mine ca zice ca sunt disperata dupa el si nu st ce sa mai fac sa ma bage in seama.nu st ce sa mai cred adina.si in plus de asta lui i este f rusine de mama ,i este rusine sa ma sarute de fata cu ea si sa ma ia in brate,dar ce sa mai zic de faptul ca dak am face ceva romantic si am face dragoste si mama dincolo la tv.ne desparte decat un perete.nu e de acord sa arate ca tine la mine si sa ma sarute de fata cu atii.poate i este rusine cu mn,nu st ce sa zic.sau poate e pre mandru de el.

Sincer, Monica, nu stiu ce sa iti spun.. Ce diferenta de varsta e intre voi?
Ma gandeam....ca ai putea sa incerci alt lucru: scrie-i o scrisoare. Daca atunci cand vorbesti cu el fata in fata te repede si nu are rabdare sa te asculte, o scrisoare ii va starni cel putin curiozitatea. Spune-i ca nu e nevoie sa-ti raspunda, nu e nici macar nevoie sa discutati despre ce ai scris tu acolo, dar ca vrei numai ca el sa stie ce e in sufletul tau... Nu-i scrie dulcegarii, dar nici nu incepe cu reprosuri. Spune-i ca iti este dor de mangaierile si saruturile lui, ca iti e dor de el.
Iti spun asta pentru ca eu am o relatie la distanta. Si atunci cand ne certam, o email lung este intotdeauna rezolvarea. E bine ca celalalt sa vada si punctul tau de vedere. Poate ca nu-ti da dreptate insa undeva in subconstient, cuvintele tale ii vor rasuna.
Si de fiecare data cand ceva te supara sau te deranjeza, scrie-i. Pune-i hartia intr-un buzunar, lasa-l pe el sa o gaseasca. Iti garantez ca o va citi, chiar daca poate nu va recunoaste, sau nu iti va spune nimic.

eu am 22 si el 28 de ani....si sincer am incercat si asta cu scrisul...i scriam pe calculator ce aveam pe suflet ,citea si ma lua in brate dar dupa aia urmatoare zi indiferenta apare din nou intre noi.nu i-am reprosat niciodata nimik..i-am spus doar ca mi-as dori sa fie altfel relatia noastra si ca mie mi se pare mai frumos asa sau asa.dar el imi spune ..pai dak u nu vb cu mine de unde sa stiu eu ce vrei? dar nici dupa aia nu se schimba nimik intre noi ,totul e la fel.o sa vb cu el dar nu stiu dak am curajul sa fak asta fata in fata .

Pai fa-o tot in scris. E mult mai usor, si din cate am inteles, parca si el manifesta mai multa bunavointa asa. Spune-i exact ce vrei, ca-ti place, daca el iti reproseaza ca nu faci asta.
Atunci nu va mai avea scuza: "pai daca tu nu vb cu mine de unde sa stiu eu ce vrei?".

bine asa o sa fak...azi i voi scrie si maine cand va veni de la munka va citi apoi voi intra si iti voi spune cum audecurs treburile.mercy ptr timpul acordat...mai vb..ma duc sa fak putin curat

N-ai pentru ce! Abia astept sa-mi povestesti cum a reactionat! Mult mult succes si sper sa aud numai de bine! Te pup.

monic poate daca ati sta singuri ar fi cu totul altfel dar eu cred ca "mama" ancurca foarte tare ori ai este rusine de ea ori are o anume educatie primita de la mama ...... nu stiu ce sa zic e un barbat complicat si anchis an el din cate am anteles dar este posibil sa discute si el cu altcineva care nu-i da sfaturi prea bune....... multa sanatate tie si bebelului si nu mai plange ca face rau la copil acu gandestete foarte mult la el

MoniKuta...trebuie sa iti faci curaj...si e normal, de ce sa nu fi sigura pe tine? tu nu contezi? spune-i tot ce ai pe inima....ai niste temeri oarecum nejustificate,cum sa-ti ia copilul? bebele nu ti-l poate lua nimeni, e in burticutza ta...la voi chiar sunt probleme grave de comunicare si daca nu le rezolvi acum nu e de bine...pentru viitorul familiei tale, pentru linistea ta, ia-ti inima in dinti si pune cartile pe masa cu indrazneala... Dumnezeu e mare si are bratele deschise...roaga-L sa te ajute...si nu va intarzia raspunsul ai grija de tine si de bebe si inima Sus!!!

Nu conteaza ca esti graviduta, eu cu sotul meu am facut dragoste pana in ziua cand am plecat sa nasc. Nu e nici o problema chiar am intrebat medicul, dar binenteles daca nu sunt probleme pe timpul sarcinii. Poate are el vreo problema, nu stiu discuta cu el.

miralu,sa stii ca ai multa dreptate...asa i spuneam si eu..cand eram prieteni si stateam separat totul era super..de cand m-am mutat la el si ne-am casatorit ,nimik nu mai e la fel.asa a fost educat.sa isi respecte mama,sa aiba rusine,. dar el ar trebui sa inteleaga ca si mama lui a fost tanara si sa iubit si-a trait viata,dar el vad ca nu intelege asa.lasa pe altii sa i strice casnicia .

rux...poate eu nu contez asa mult...eu m-am gandit mereu la el,sa i fie lui bine,de frik sa nu ma paraseasca.ne-am mai certat odata serios si mi-a zis ca ne despartim,dar sa fak avort.de asta imi e frik sa nu imi ia copilul.eu nu lucrez..si stau la el.....nu am unde sa ma duc.chiar dak sunt maritata cu el...imi este teama.o sa imi iau inima in dinti si o sa-i spun ce ma doare...dar presimt ca o sa vb singurik.mercy ptr sfat...o sa te tin la curent cu ce se intampla

stii monikutza....te inteleg tare bine, dar mi-as dori din tot sufletul sa realizezi ca pe acest pamant fiecare contam...avem o misune de indeplinit,... e normal sa iti iubesti sotul...dar tot atat de normal este sa te iubesti si pe tine...vei fi mamica, vei avea un copil si va trebui sa ai grija de tine, pentru a putea avea grija si de el...acum ai dreptate e mai greu daca nu lucrezi, nu te simti stapana pe un salariu al tau, nu te poti considera independenta, insa am inteles ca locuiesti cu mama si nu esti chiar de izbeliste, poate ca ar trebui sa stai putin de vorba cu tine, si sa te gandesti si la viitor, al vostru impreuna...insa nu uita ca atunci cand vei avea aceea discutie, sa o faci pe un ton bland iubitor, si cu speranta in Cel de Sus...eu stiu ca daca te vei increde din toata inima ta in El...nu te va lasa la greu, dupa ce se va naste bebe si dupa ce va mai creste ar fi bine sa te gandesti la ceva care sa-ti poata reda increderea in tine...o scoala, niste cursuri, un servici, spun toate astea nestiind ce pregatire ai...in orice caz sa te gandesti si la tine, mai mult decat ai facut-o pana acum...iti tin pumnii si sa stii ca oricand vei avea nevoie de ajutor...mamicile de aici vor fi alaturi de tine