Sectiune a roportal.ro
Ajutor - Cautare - Membri - Calendar
Versiune completa: Moarte Fetala La 24 Saptamani
UtileCopii Forum. Utile Despre Copii > Viitoare mamica, viitor tatic > Povestea Ta > In amintirea ingerasilor ce au plecat prea devreme
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5
iubita_tiana
BUNA,numele meu este tania,si sunt pe aici pe forum de cateva luni,mai bine zis de cand am aflat ca sunt insarcinata.povestea mea este asta: am 24 de ani,necasatorita,am ramas insarcinata cu voie,deci o sarcina dorita foarte mult!!am parcurs etapele care trebuiau inainte sa raman insarcinata,analize peste analize, apoi am asteptat cu inima stransa sa raman,am ramas repede, in luna in care mi-am si propus.asta se intampla la sfarsitul lunii august,dupa 6 luni de pauza de la o sarcina oprita in evolutie de 7 saptamani, din februarie 2007.sarcina oprita fara vreun motiv,caci toate analizele inclusiv TORCH-ul iesise ok.am unul dintre cei mai buni medici spun eu si nu doar eu care ma supravegheaza si anume DL DL MOLNAR din TG MURES, care pot spune si acum este un dr de suflet si nu am nimik sa-l acuz de nenorocirea mea.sa revin la sarcina mea, am inceput analizele din nou si in timpul sarcinii,nu doar inainte, sarcina a decurs bine,fatul crestea normal, am fost fregvent la consultatii, avand in vedere pierderea anterioara, am avut o sarcina incadrata la RISC,tot din cauza pierderii anterioare, am aut grija de mine, mam imbracat, am mancat,nu am facut efort, nu m-am suparat, in fine.... am facut tot ce trebuia zic eu pt ca aceasta sarcina sa decurga bine. saptamaniile treceau,eu traiam cu groaza ca ma trezesc dimineata si vad urme de sange pe chilot si totul se sfarseste...insa acest lucru nu s-a intamplat si am trecut de perioada de risc de 14 sapt cu bine.apoi saptamaniile au trecut rpd, am anuntat si familia cand aveam deja 18 saptamani de sarcina(nu am anuntat mai repede de frica sa nu se intample ceva si nu sufere si ei).bucurie mare a fost,am fost sustinuta de parinti, de rude,nimeni nu a zis nimic urat, tatal copilului era langa mine si asteptam cu nedabdare luna mai sa nasc.apoi pe la saptamana 20 am inceput sa simt bebelusul miscand, apoi la eco de 21 sapt mi-a zis ca s-ar putea sa fie fetita,lucru care ne doream cu ardoare, si am fost cei mai fericiti de pe pamant ca vom avea printesa noastra!!!am facut triplul test, care a iesit foarte bine, aveam mare incredere ca totul va fi bine....APOI.....APOI.... asteptam saptamana 25 sa mergem iarasi la control sa ne confirme sexul bebelusului, sa ne confirme ca e bine, sa ne spuna ca vom avea un bebelus frumos si sanatos, DAR....ACEST LUCRU NU S-A MAI INTAMPLAT.in saptama 24,adica in acesta saptamana, marti, m-am dus la medicul de familie la un control de rutina, m-a masurat, ma cantarit,mi-a luat tensiunea si.... m-a pus la eco, unde surpriza....nu vedea miscari fetale.m-a intrebat daca il simt, daca l-am mai simtit miscand si i-am zis ca nu a prea miscat in ultimele zile,dar am pus acest lucru pe seama faptului ca niciodata nu a avut miscari mari,bruste,decat niste fal fal.am vazut surpinderea dr si am fugit la dr ginecolog,stiam ca martea era la cabinet, m-a consultat, m-a pus la eco si....nimik,nici o miscare ....bebelusul meu statea cu capul plecat,oasele craniene incepusera sa se incalece, coloana incepea sa ne onduleze, inimioara nu mai o auzeam nici la aparatul doppler.am vazut in ochii doctorului tristetea ca si cum propriul copil a murit, am vazut o tristete uriasa si apoi mi-am vazut partenerul plangand.....se sfarsise totul, in acelasi loc unde cu o luna in urma eram cei mai fericit ca ne vedeam bebelusul dansand,acuma il vedeam mort......am plans, am acceptat greu ca ea, printesa noastra nu mai traieste si am cerut o explicatie.....DE CE????????????

se dezvoltase normal, a crescut, nu avea malformatii, de ce se oprise din evolutie la 23 saptamani...adica cu o saptamana in urma??? era un copil perfect normal, dar se oprise din evolutie.....de aici a inceput un alt cosmar, gandul ca trebuie sa-l nasc normal, urma sa nasc un copil mort,pt ca la 24 de sapatamani acest fat numit medical " avorton" nu putea fi avortat decat nascut prin nastere provocata!! am urmat indicatia medicului si am fugit fara sa mai asteptam la spitalul judetean tg mures,unde urma sa fiu internata la sectie NASTERI. dar eu urma sa dau nastere unui copil mort!!!dupa 2 zile de perfuzii, de medicamente care sa provoace nasterea,dupa zile in care am auzit strigatele femeilor care nasteau, si strigatele copiiilor care se nasteau, dupa lacrimi si fericire ale atator mame, am nascut si eu.....tacuta, in dureri mari, fara sa imi pot striga nici durerea nici fericirea de a da nastere, am simtit cum bebelusul meu a iesit din mine, fara sa ma strige , fara sa pot sa-l tin in brate, un bebelus de cateva sute de grame, de aproape 30 cm....si nu am putut sa-l vad,nu am avut puterea sa pastrez in minte imaginea bebelusului meu mort.......nu am avut puterea sa-l plang, am tacut si am rabdat, privind mamele cum isi alapteaza copilasi, cum se bucura de ei.....nu mai povestesc de complicatiile nasterii, de placenta lipita de mine care nu a iesit la nastere si de alte lucruri care oricum oricat de dureroase au fost, nu s-au putut compara cu durerea iesirii din spital fara burtica, fara bebelus, cu un simplu bilet de externare.
bebelusul meu a fost trimis la necropsie pt a afla o posibila cauza a opririi din evolutie, daca exista o cauza!!!

ma intreb acuma si va intreb pe voi, care mi-ati fost alaturi atatea luni, de ce? de ce bebelusul meu s-a oprit din evolutie?de ce m-am intors acasa fara printesa mea??si cum sa trec peste toate astea?cum sa accept ca nu mai este??si nu exista nici o explicatie din pacate!!! am facut tot ce am putut .... si totusi s-a sfarsit....cum sa mai privesc viitoarele mamici pe strada cu burtica? cum sa mai am puterea sa o iau inca o data de la capat cu alta sarcina??? cum sa am rabdarea sa astept 6 luni si sa o iau de la capat???
sunt sfasiata de durere, sunt trista, sunt deja prea obosita sa mai sper....si la ce sa mai sper? la inca o incercare esuata? nu s-au descoperit probleme la mine, de genul ca nu pot sa tin sarcina, din contra, m-am dilatat foarte greu pt nastere, aveam colul inchis, nu am avut dureri,sangerari care sa anunte moartea fetala.....

ACEASTA ESTE POVESTEA MEA DESPRE MOARTEA FETALA A BEBELUSULUI MEU....poate careva dintre voi are o explicatie sa-mi dea caci eu nu am gasit-o inca.......
ALEXXA
BUNA TANIA!IN PRIMUL RAND ASI VREA SA-TI SPUN CA-MI PARE NESPUS DE RAU PENTRU PIERDEREA TA!ESTE DUREROS,MI-AU CURS LACRIMI IN TIMP CE-TI CITEAM POVESTEA.STIU CA ORICE TI-AS SPUNE NU TE INCALZESTE CU NIMIC SI NIMENI NU-TI POATE OPRI DUREREA!DAR TOTUSI TREBUIE SA INCERCI SA MERGI MAI DEPARTE,ESTI TANARA SI NU TREBUIE SA-TI PIERZI SPERANTA.INCA NU S-A SFARSIT PAMANTUL SI TREBUIE SA LASI TIMP SA TREACA DUREREA CA APOI CU MINTEA LIMPEDE TU O SA HOTARASTI CAND A VENIT MOMENTUL PENTRU O NOUA INCERCARE,SAU DACA V-A VENI MOMENTUL ACELA.NU AM RASPUNS LA INTREBAREA"DE CE?"SI NU STIU DACA O ARE CINEVA!DAR GANDESTE-TE CA MACAR TU AI SPERANTA DE A MAI INCERCA PE CAND MII DE FEMEI NU AU NICI-O SANSA SA ADUCA PE LUME UN PRUNC.SUNT FEMEI CARE ISI DORESC DIN TOT SUFLETUL SI NU POT.TU IN SCHIMB SUNT SIGURA CA O SA REUSESTI,TREBIUE DOAR SA AI RABDARE.TE POOP SI SUNT ALATURI DE TINE!AI GRIJA DE TINE tzuc.gif


Claudia Elena
Draga mea, mi se rupe sufletul si nu stiu cum sa te ajut, doar o mama iti poate intelege durerea. Te rog din tot sufletul sa nu-ti pierzi speranta. Sora mea a pierdut 2 copii nascuti, sanatosi si cand credea ca totul este pierdut, ca e prea batrana sa mai poata face altul, Dumnezeu i-a dat o noua sansa. Acum are o fetita care ii lumineaza viata in fiecare zi. La fel va fi si pentru tine, trebuie doar sa ai CREDINTA, DRAGOSTE SI NADEJDE. Dumnezeu nu-i paraseste niciodata pe copii Lui. Chiar daca durerea este mare, aceasta va fi alinata intr-o buna zi pentru ca nimic nu se intampla fara un rost pe pamantul acesta. Nu-ti pierde speranta, acesta este un test la care te supune Dumnezeu, sunt sigura ca intr-o zi vei fi cea mai buna mama! Iti doresc multa sanatate si te pup dulce!!! hug.gif
liliana2u
Draga Tania, imi pare rau ca ti s-a intamplat nenorocirea asta, e cumplit... nu stiu cat o sa te aline, mama mea a patit acelasi lucru, doar ca ea mai avea un pic si ajungea la termen, copilul s-a stins in ea, dar nu a stiut decat la o saptamana dupa, cand deja se necrozase (dra ei ii spunea ca nu are nimic .. o indiferenta ce a costat-o cariera) ... nu mai spun cate complicatii a avut, stiu doar ca plangea mereu (eu aveam 5 ani atunci) si se intreba de ce i s-a intamplat ei .. bunica mea, o femeie inteleapta, i-a raspuns ca asa a vrut Dumnezeu si ca trebuie sa se lase in voia Lui, sa n-o ia razna... mai tin minte ca i-am fost alaturi si am suferit impreuna cu ea, ii stergeam lacrimile si ii spuneam ca ne va ajuta Doamne-Doamne sa mai aduca un fratior repede si ma rugam pt asta ... aceasta minune s-a intamplat la un an dupa, exact cu 2 luni inainte de termenul cand ar fi trebuit sa-l nasca pe cel ce murise (de fapt, datorita necrozarii fatului, era sa-si piarda tot aparatul reproducator, asa ca a fost obligata de medici sa ramana insarcinata iar si tinuta sub supraveghere, cu cerclaj... astea erau vremurile de acum 30 si de ani); ... concluzia e ca trebuie sa accepti si sa nu cazi in deznadejde (stiu ca e dureros), sa te lasi in voia Domnului si vei avea parte de acel miracol de a tine ce ti-e mai scump in brate, la piept... iti spun si din experienta mea, de mamica ce a suferit cumplit sa aduca pe lume o mandrete de fata, care imi umple zilele de fericire.. si ma face sa uit cu cata disperare ma rugam la Dumnezeu sa nu mi-o ia cand ma chinuiam sa lupt pt viata amandurora... cu credinta ca reusesti, deja vei implini pe jumatate ce iti doresti atat de mult...
si sa alungi orice gand negru, orice ispita cand se va intampla sa ramai iarasi insarcinata, sa nu mai pui raul inainte, pt ca il atragi, fii optimista si vei reusi, sa constientizezi ca ai deja bebele in brate, plin de viata si de zambet!
Sa iti ajute Dumnezeu si sa te intareasca! hug.gif
iubita_tiana
va multumesc din suflet pt ca sunteti aici, DOAR CINE A TRECUT STIE CAT DE DUREROS ESTE, aveti dreptate, cu timpul care trece se vor rezolva toate,insa durerea e atat de mare, incat nu pot sa nu ma intreb de ce???? de ce nu apare nici un articol pe internet care sa justifice moartea fetala? de ce se opresc copii din evolutie? poate avand o justificare stim cu ce am gresit, poate voi avea mai mult curaj sa mai incerc,insa asa, fara o explicatie cu ce am gresit, ma va lasa sufletul sa mai dau viata unui copil???
liliana2u
Nu ai gresit cu nimic, asa a fost voia Domnului! si de-acum sa ai incredere ca vei avea parte si de implinire, poate au fost incercari ... cand vei fi pregatita, o sa devii mama.. eu mi-am dorit ani de zile si nu se intampla nimic, decat nenorociri ... cand nu am mai planificat nimic si mi-am lasat viata in mainile Domnului, am devenit mama, ce-i drept cu un pret prea mare, dar a meritat tot sacrificiul!
ai curajul sa mergi mai departe, sa lupti!
aryana
Of taniutzaa... Imi pare tare rau... Am plans incontinuu de cand am citit ce ti s-a intamplat. Nici nu pot sa imi imaginez prin ce durere treci. Nu stiu daca exista raspuns la acesta intrebare, trebuie sa incerci gasesti forta sa mergi mai departe. Lasa-i pe cei dragi sa iti fie aproape si sa-ti mai aline suferinta. Cu timpul vei gasi forta sa o iei iarasi de la capat.
mirela_vfm
Draga Tania imi pare nespus de rau ptr cele intamplate, cred ca traiesti niste momente cumplite, sincer mi-au dat lacrimi citind povestea ta, eu iti spun doar sa-ti pui increderea in DUMNEZEU, stii cum se spune "speranta nu moare niciodata" acum mai mult ca niciodata trebuie sa ai grija de tine si sa-ti pui speranta si increderea in cel de sus, si o sa vezi ca iti va darui si tie un ingeras(copilas) care sa te imbucure, crede-ma sant alaturi de tine si te imbratisez!
iubita_tiana
nu am fumat niciodata, nu beau, nu ma droghez, duc o viata echilibrata.trebuie sa se stie ca moartea fetala a devenit din pacate o rutina in romania,foarte multi bebelusi mor inainte de a se naste, de ex in salonul in care am stat, era o femeie de 36 ani, care a nascut prematur la 29 saptamani un baietel de 1350 grame si 41 cm,dezvoltat normal, fara nici o malformatie, care a trait doar 6 ore.pe certificatul de deces, dupa necropsie era scris ca si cauza a mortii : infectie, ceea ce inseamna o infectie cu o bacterie dobandita de mama in timpul sarcinii,o infectie pentru care nu era vinovata ea, caci acea bacterie o poarta 70% dintre femeile insarcinate, care printr-o analiza a secretiei din vagin, nu stiu cum se numeste se putea trata si putea duce sarcina la termen si bebelusul ei era in viata, chiar si prematur. si atunci s-a intrebat ea,daca 70% dintre femei o poarta de ce nu se cer de catre medic si aceste analize a se face??dr i-a spus ca din pacate acele analize nu sunt uzuale in romania,cum sunt cele de sange sau triplu test si alte analize de sarcina.la aflarea vestii, a intrat intr-o depresie severa, ii venea sa isi smulga parul din cap de durerea ce cineva nu i-a spus de o simpla analiza,asa ca ma intreb cate alte analize banale nu se fac pentru a intampina nasterea prematura si implicit moartea fetala???
ALEXXA
DRAGA TANIA AI MARE DREPTATE .EU LOCUIESC IN SPANIA SI AM NASCUT DE 3 LUNI SI 2 SAPTAMANI,POT SA-TI ZIC CA MA CHEMAU MEREU LA TOT FELUL DE TESTE SI TESTUL ACELA DE CARE SPECIFICI TU AICI SE NUMESTE"LICHID AMNIOTIC"SI MI-A FOST FACUT.TOTUL ERA OK!MI-A MAI FACUT SI "ZAHAROZA"SA VADA CANTITATEA DE ZAHAR IN SANGE SI ERA UN PIC CAM MARE IAR MEDICII AU STIUT CUM SA O TINA SUB CONTROL.NU AM MAI NASCUT SA-TI ZIC O EXPERIENTA ANTERIOARA DIN ROMANIA DAR ASA ESTE AICI.IAR DE ECOGRAFE AM AUZIT CA IN TARA PLATESTI SA-TI SPUNA SEXUL SI MULTE ALTELE IN SCHIMB AICI E GRATIS.
amelia_pitik
nu pot sa spun k imi pare enorm de rau..aam plans cand am citit povestea ta..si eu era sa patesc o chestie care as fi regretat-o toata viata..am aflat ks insarcinata,m-am dus la ecograf si acolo sec,sarcina oprita in evolutie..am inceput sa plang instantaneu si dr lasa draga k esti tanara faci altu..nu e vb k fac altu,e vb k il vroiam pe asta..mi-a dat un biletel sa ma duc la sp bucur sa imi faca chiuretaj k dak mai stau fac septicemie..era9martie erau Mucenicii..Dzeu a vr sa nu o gasesc pe acea dr la care m-a trim,si m-am dus la sp.Militar acolo m-au controlar 3 dr nu 1 si toti au av aceeasi opinie..sarcina in evolutie,numai k e mica..pt siguranta m-au chemat peste 1 sapt si atunci i-am ascultat bataile inimioarei...lunile au trecut cu greu,am av mici problema si pe 3 noiembrie am nascut o printesa..ce faceam dak o gaseam pe aceea dr at?in ziiua d azi nu mai puteam sa ma bucur ks mamica..si asta d c?din cauza unei nenorocite de dr...
si mama a pierdut o sarcina acu 25 de ani,era sarcina gemelara..2 fetite..a fst greu ..dar cu ajutorul lui Dzeu a trecut peste..si am venit eu..Ai incredere in tine,v-a fi bine pana la urma!!! oFloare1.gif
laura83
Tania, draga stiu ca orice ti-as spune nimic nu iti poate alina durerea. Parerea mea este ca nu ar trebui sa te mai invinovatesti pt ca iti faci si mai mult rau. gandestete ca D-zeu a vrut ca printesa ta sa fie un ingeras care sa te vegheze din cer. oricum vorbele sunt de prisos si oricat am vrea sa te ajutam din pacate nu putem.
iti doresc mult succes , sanatate si DD sa te ajute sa treci cu bine peste acest episod din viata ta.
renata
draga mea,
imi pare atat de rau de ceea ce s-a intamplat....nici nu stiu ce sa-ti spun....
stiu doar ca iti doresc sa nu mai treci niciodata prin asta, iti doresc multa putere, rabdare si incredere.
fetita ta, printesa ta , chiar dak asa mica, o sa vegheze si o sa aiba grija de tine.
stiu ca e f. dureros si ca acum esti revoltata, e normal sa fie asa, dar o sa vezi....o sa fie bine....trebuie sa fie!

daca vrei sa vb pe mess: renata_iordan@yahoo.com
te pup, draga mea
Simona25
stiu ca iti este greu si nimic nu te poate alina...nu stiu daca ai citit povestea mea pe care am scris-o aici pe forum dar iti spun eu pe scurt: m-am internat de urgenta cu hemoragie interna (mi se sparsese un vas de sange la plamani)...a urmat o noapte de chin in care am crezut ca voi muri si nu voi putea sa-mi tin copilul in brate, chiar i-am cerut sotului ca daca trebuie sa aleaga intre viata mea si a copilului sa aleaga copilul...dar Dumnezeu ne-a vrut pe amandoua in viata si pe 12 feb 2007 am nascut la 8 luni prin cezariana o fetita pe care mi-am dorit-o foarte mult...multa lume se mira ca fetita mea traieste desi e nascuta la 8 luni...am inteles ca nu rezista copiii nascuti la aceasta varsta...medicii nu au fost in stare sa-mi faca nimic, se uitau la mine ca si cum s-ar fi uitat unul care nu are habar de medicina...traiesc doar datorita lui Dumnezeu...poate dumnezeu vrea sa iti arate ceva prin asta...
sora nasei mele a patit ceea ce ai patit tu cu 4 zile inainte de a naste...s-a simtit foarte rau seara si a doua zi(in ziua de Craiun) s-a prezentat la spital unde i s-a spus ca bb era mort in ea de 2 zile...nu se stie cauza, dar nici nu au facut necropsie...i s-a spus doar ca chiar daca o nastea nu rezista...poate ca si ei a vrut Dumnezeu sa-i arate ceva...
crezi in Dumnezeu si nu-ti pierde speranta...numai Dumnezeu stie ce planuri are cu noi...te pup dulce si sunt alaturi de tine...daca vrei sa vb cu mine mai multe gasesti adresa mea la profil
ioana adriana
hug.gif of ce rau i-mi pare ce plans am mai tras si eu...nu e drept cand se intampla astfel de lucruri...dar eu zic ca trebuie sa existe o explicatie nu se poate sa nu existe, oricum nu e vina ta , sunt convinsa ca visul tau se va implini si o sa-ti ti copilul mult dorit in brate pt 100 de ani ...nici nu stiu ce sa-ti zic , sunt alaturi de tine si-ti doresc putere si resemnare hug.gif
florentina abdin
:crybaby: DRAGA TANIA SINCER SI DIN SUFLET IMI PARE NESPUS DE RAU PRIN TOATA SITUATIA PRIN CARE AI TRECUT.STIU K SI EU SUNT MAMA A DOI BAIETI SI DAK AS FI FOST IN SITUATIA TA NU STIU CE AS FI FACUT, ESTE FOARTE GREU SIMTI K INNEBUNESTI, NU GASESTI RASPUNS LA NIMENI, TIPI SI URLI DAR NU TE AUDE NIMENI. DAR SA STII K ESTI O PERSOANA TARE SI TREBUIE IN CONTINUARE SA FII ASA. NIMENI NU TE POATE AJUTA, NIMENI NU-TI POATE RASPUNDE LA INTREBAREA "DE CE"?ASA A FOST SA FIE SI TREBUIE SA TE AJUTI SINGURA SA TRECI PESTE ASTA. INTR-O BUNA ZI BUNUL D-ZEU ITI VA DA POSIBILITATEA SA AI :burtic: BEBELUSUL :bb: LA CARE AI VISAT SI ATUNCI NOI TOATE VOM FI ALATURI DE TINE ASA CUM SUNTEM SI ACUM. POATE NU TE PUTEM AJUTA DAR ...SPER SA FII BINE SI-TI DORESC TOT BINELE DIN LUME. ATAT TE ROG SA AI CREDINTA IN BUNUL D-ZEU SI SA TE ROGI LA EL IN FIECARE ZI SI AI SA VEZI K ITI VA FI MAI USOR SA TRECI PESTE TOT. SINGURUL CARE TE POATE AJUTA ESTE "EL" D-ZEU, AI INCREDERE :tzuc:
Theo
Draga Tania,imi pare nespus de rau si stiu ca cuvintele mele sunt de prisos,sincera sa fiu nici nu stiu cum sa te imbarbatez,nu stiu ce sa spun...imi pare atat de rau,dar ceea ce vreau sa-ti spun,chiar daca acum ti-e foarte greu,eu iti doresc sa o iei de la capat,sa fii ambitioasa si sa nadajduesti ca intr-o zi vei avea un copil minunat cu ajutorul Celui de Sus.Nu-ti pierde speranta nici o secunda !Noi toate de pe forum iti suntem alaturi si-ti intelegem suferinta.
july nicol
Tania...orice vorba de-a noastra este inutila...ce as putea eu sa iti spun?! Ce stiu eu cat de mare e durerea ta?! Desi am plans cand am citit...sunt sigura ca ptr tine este de un miliard de ori mai dureros...!!!Imi permit sa iti dau un sfat:nu te gandi imediat la o alta sarcina,ai timp, esti tanara...lasa timpul sa iti cicatrizeze rana,se va intampla,ai sa vezi!Si cand sufleteste vei fi ok,ia-o de la capat! Dar nu fi negativa,fii pozitiva,gandeste-te mereu ca VEI REUSI,roaga-te la Dumnezeu si vei vedea ca iti vei indeplini visul!
Am intrat pe acest forum de putin timp(de altfel nici nu stiu daca cineva citeste putinele mesaje pe care le scriu),dar ceea ce ma mira la aproape toate povestile mamicilor este lipsa de respect a medicilor fata de MAMA!Eu traiesc in Italia si aici am si nascut.Cand voi avea timp voi scrie mai mult despre modul extraordinar in care am fost tratata,dar acum vreau sa spun ca aceasta lipsa de respect duce si la lipsa de informatie a mamei,informatie pe care el,din punct de vedere deontologic,dar mai ales uman trebuie sa o dea mamicilor!!!Cum e posibil ca din cauza lipsei unei analize sa moara un bebe! Ma intreb Tania daca si tu ai facut ecografie in fiecare luna asa cum vad ca scriu alte mamici ,ca si cum ar fi un lucru bun???Aici se fac doar 3 ecografii ptr ca asa cum este scris si pe info de la spital cd ramai insarcinata, nu s-a demonstrat ca prea multe ecografii fac rau fatului,dar nici ca fac bine...Se fac mai multe atunci cand sunt probleme doar!Deci....Foarte multe mamici cd se intampla o nenorocire ca a ta spun ca asa a vrut Dumnezeu...nu...nu...eu nu cred ca asa a vrut Dumnezeu,eu cred ca el ne iubeste si iubeste VIATA!Da,uneori se poate intampla ca asa sa vrea si el...dar din ceea ce citesc pe acest forum,se pare ca mai mult asa vor medicii in tara noastra din greseli banale....din comoditate....din lipsa de umanitate...din cauza ca vor doar bani si nimic altceva...dar nu e cazul tau cred, dat fiind ca ai scris ca medicul este nu doar bun dar si uman!Atunci care a fost motivul?!Cere explicatii,e dreptul tau! Nu te lasa batuta,trebuie sa fie un motiv! Vei vedea ca atunci cand vei afla motivul,vei fi mai linistita si poate nu te vei mai simti vinovata...!!!Vreau sa spun ca analiza despre care scrie ALEXXA nu e "lichid amniotic".Lichidul amniotic e cel in care traieste copilul,deci nu se ia din vagin!Acea analiza care se ia din vagin am facut-o si eu(acum sunt la lucru,dar cand voi merge acasa imi voi cauta in dosar ca sa iau denumirea exacta) e f. deranjanta dar f. importanta!Aici e obligatoriu!!!Dar,desi nu sunt medic,dar de cand am ramas insarcinata m-am informat mereu si am facut si un curs ptr mamici,e cu adevarat ciudat ceea ce ti s-a intamplat si ma intreb eu daca la ecografii medicul iti masura lichidul amniotic,pentru ca multi copii mor exact din cauza lichidului amniotic,care se poate reduce din diferite motive! Si atunci mama trebuie sa stea doar la pat si sa consume f. multe lichide....oricummmtoate aceste detalii nu stiu daca te pot ajuta....sau poate da....dar te rog.....nu lasa lucrurile "sa moara", intreaba...fa "zgomot"...ptr ca eu sunt sigura ca undeva s-a gresit!
Ai grija de tine si de sufletelul tau!!!
jan200on
Draga Tania este cumplit ceea ce povestesti, imi pare nespus de rau, mult curaj si sper sa iti aduni puterile sa o iei de la capat.
mariacci
DRAGA TANIA, STIU CA NIMIC NU SE POATE COMPARA CU PIERDEREA UNUI COPIL......
VREI SFATUL MEU? TI-L DAU DIN INIMA SI DACA POTI, URMEAZA-L...........
AR TREBUI IN PRIMUL RAND SA VA UNITI IN FATA LUI DUMNEZEU, CA SA FITI BINECUVANTATI .
STIU CA SUNT DESTUI CARE AU COPII FARA SA FIE CASATORITI, DAR POATE DUMNEZEU TE VREA PE TINE .
POATE TE VREA PE TINE SA TE INTORCI LA EL.........E PACAT, STII, SA TRAITI NECUNUNATI...........
ACESTA POATE FI UN SEMN! MERGI LA PREOT SI SPUNE-I DUREREA TA.........
SINGURUL CARE TE POATE AJUTA ESTE BUNUL DUMNEZEU....

TE ROG SA MA IERT DACA AM GRESIT CU CEVA, DAR VREAU DIN SUFLET SA TE POT AJUTA.
DACA POTI, URMEAZA-MI SFATUL.
DUMNEZEU SA-TI LUMINEZE SUFLETUL SI SA-TI ARATE CALEA CEA BUNA..................
liliana2u
QUOTE(july nicol @ Feb 16 2008, 12:17 PM) *
Acea analiza care se ia din vagin am facut-o si eu(acum sunt la lucru,dar cand voi merge acasa imi voi cauta in dosar ca sa iau denumirea exacta) e f. deranjanta dar f. importanta!Aici e obligatoriu!!!

daca e vorba de amniocenteza, e destul de riscanta. Se introduce un ac in uter, si se ia din lichidul amniotic.. e riscanta pt bebe, se recomanda doar in cazuri speciale, cand analizele uzuale (echo etc) nu pot stabili exact o cauza a unei probleme..
littel dancer
,,Tacerea Divina''
O veche legenda norvegiana povesteste despre un om pe nume Haakon care privea mereu imaginea lui Christos rastignit. Multi veneau la aceasta cruce pt a cere o minune... Intr-o zi Haakon si-a dorit din tot sufletu sa fie in locul lui Christos pe cruce... Dorinta i s-a indeplinit cu conditia ca el sa pastreze tacerea pentru totdeauna indiferent de ce aude si ce vede. Intr-o zi a venit la cruce un om bogat sa se roage si si-a uitat portofelul langa cruce. Haakon vazu si tacu. Nu a spus nimic nici cand un om sarac era in trecere si a furat portofelul. Nici cand un tanar a venit sa se roage pentru binecuvantare inainte de a pleca intr-o lunga calatorie. Dar in acel moment bogatasul s-a intors sa-si recupereze portofelul uitat si l-a acuzat pe tanarul care se ruga in liniste. Tanarul nevinovat a incercat sa se disculpe, dar bogatasul infuriat l-a luat la bataie... In acel moment Haakon a inceput sa vorbeasca aparandu-l pe baiat si acuzandu-l pe bogatas. Mirati de interventia imaginii de pe cruce cei 2 plecara in graba.
Atunci Christos ii spuse credinciosului ca nu e in stare sa-i tina locul deoarece nu a pastrat tacere si Haakon s-a dat jos de pe cruce nedumerit.
Christos a vorbit: ,, Tu nu stiai ca i-a prins bine bogatasului sa piarda portofelul pentru ca banii erau folositi pentru cumpararea virginitatii unei tinere. Saracul avea nevoie de acei bani si a facut bine ca i-a luat. Iar tanarul, din cauza ranilor provocate de bataia bogatasului, nu a mai plecat in acea calatorie unde avea sa moara, deoarece vaporul tocmai s-a scufundat...Tu nu stiai nimic. Eu, da. De aceea tac. ''
De multe ori ne intrebam: De ce Dumnezeu nu ne raspunde? De ce pastreaza tacerea? Multi dintre noi vrem sa auzim ce dorim sau ce gandim noi ca e mai bine...dar nu intotdeauna e asa. Dumnezeu ne raspunde chiar prin tacere, trebuie doar sa invatam sa ascultam. Tacerea Lui divina este menita sa ne spuna, fara cuvinte, ca El stie ce face''

Tania noi putem doar sa-ti fim alaturi... hug.gif hug.gif oFloare.gif hug.gif hug.gif Iti doresc sa gasesti in tine acea putere sa mergi mai departe. Nici un raspuns nu-ti va alina sufletul, cauta in sufletul tau acea samanta care mai tarziu se va transforma intr-o floare trandafir.gif tzuc.gif
july nicol
QUOTE(mallina2u @ Feb 16 2008, 09:00 PM) *
daca e vorba de amniocenteza, e destul de riscanta. Se introduce un ac in uter, si se ia din lichidul amniotic.. e riscanta pt bebe, se recomanda doar in cazuri speciale, cand analizele uzuale (echo etc) nu pot stabili exact o cauza a unei probleme..

amniocentezi nu e riscanta ptr bebe si se recomanda mamicilor care au depasit varsta de 35 de ani ptr a descoperi daca, copilul va fi purtator de handicap,down etc si se face cred cam la a 4a sau a 5 a luna ptr ca in cazul in care se descopera ca nu va fi un bebe normal mama sa poata alege sa avorteze sau nu.....e riscanta doar daca medicul nu este expert...la echo se poate vedea f. bine daca lichidul amniotic este in cantitatea corespunzatoare....
Roly
Tania, sunt mama unui baietel de sapte luni si jumatate... am citit povestea ta si mi-sa umplut sufletut de tristete. Am plans in hohote. Nu pretind ca stiu ce este in sufletul tau dar stiu ce inseamna frica timp de noua luni de zile. Cuvintele sunt de prisos. Sper doar sa fi puternica si sa reusesti sa treci peste aceste tragedii. Cred ca nimeni nu poate o consola o mama care isi pierde copilasul. Gaseste in sufletul tau puterea de a merge mai departe.Eu si noi toate mamicile si viitoarele mamici care au citit povestea ta sunt alaturi de tine daca simti nevoia sa discuti sau chiar sa plangi. Sunt convinsa ca data viitoare o sa fie bine. Ai sa vezi. Fi increzatoare in viitor si incearca daca reusesti sa fi optimista iti doresti prea mult un copil si il vei avea. Eu doar am simtit nevoia sa iti scriu cateva randuri. Capul sus! Pupici. floare2.gif

liliana2u
QUOTE(july nicol @ Feb 16 2008, 01:41 PM) *
amniocentezi nu e riscanta ptr bebe si se recomanda mamicilor care au depasit varsta de 35 de ani ptr a descoperi daca, copilul va fi purtator de handicap,down etc si se face cred cam la a 4a sau a 5 a luna ptr ca in cazul in care se descopera ca nu va fi un bebe normal mama sa poata alege sa avorteze sau nu.....e riscanta doar daca medicul nu este expert...la echo se poate vedea f. bine daca lichidul amniotic este in cantitatea corespunzatoare....


sa nu uitam ca e o analiza invaziva, totusi ( iar pt descoperire sindrom Down etc. exista triplul test)... si nu e neaparat necesara, spun asta din prisma unei mamici de peste 35 ani cu o sarcina de risc.. dusa la capat, din fericire...
amniocenteza e destul de scumpa pt Romania, se tot vorbeste de protectia gravidei... nu exista asa ceva, totul se plateste la noi.. si cu bani grei, din pacate...
gabytoma
draga tania cuvintele sunt de prisos,nu pot spune ca stiu prin ce treci.Si eu in timpul sarcinii am trait cu teama ca imi pierd bebele.La 5 luni nu il simteam miscand ,cu toate ca imi miscase deja de la 4 luni ,am crezut ca innebunesc pana cand am ajuns la doctor si mia spus ca e un pic mai puturos.
Eu cred ca Dumnezeu te va ajuta sa fii mamica trebuie doar sa crezi.Noi vom fii alaturi de tine si ne vom ruga sa iti fie bine.
Vroiam sa iti mai spun ca am o colega de serviciu care a trecut printr-o situatie asemanatoare numai ca ea sa chinuit sa ramina gravida si la citeva luni i-a murit fatul in ea ,la vremea respectiva nu a stiut nimeni ce s-a intamplat.Dupa o perioada a aflat de la o asistenta care incerca sa ramina gravida ca exista toxoplsmoza si ca de fapt aceasta boala intrerupe dezvoltarea fatului.
S-a dus la doctorul ginecolog si a intrebat daca ea a facut analize pentru aceasta boala(care nu afecteaza omul in nici un fel , doar sarcina),doctora i-a spus ca aceasta analiza nu se face in mod normal,adica nu este o analiza uzuala.Din curiozitate si-a facut-o si a aflat ca era purtatoare a parazitului.Acum are o fetita de 2 ani cu toate ca dupa doua sarcini pierdute nu mai spera
Ti-am povestit asta pentru ca nu stiu daca tu ai facut aceasta analiza.
Ma rog la Dumnezeu sa afli ce s-a intimpat cu bebele tau si sa treci peste aceasta durere. tzuc.gif tzuc.gif hug.gif hug.gif hug.gif
AdeDia
crybaby.gif crybaby.gif crybaby.gif Draga Tania,am citit plangand si plang crybaby.gif Imi pare nespus de rau ca trebuie sa treci printr-o incercare atat de grea.Nu pot sa spun ca stiu cum este si nici nu as vrea sa aflu.Stiu doar cum este sa stai cu frica in suflet si sa nu stii daca copilasul tau v-a reusi sa supravietuiasca.A doua fetita a mea,s-a nascut cu nota 1(era sa murim amandoua),iar medicii si asistentele nu-i dadeau nici o sansa,dar D-zeu a vrut altfel si i-a dat zile si mai presus de toate este sanatoasa.As vrea sa-ti pot spune cuvinte care sa-ti aduca macar un strop de mangaiere;dar in astfel de situatii vorbele sunt prea sarace si lipsite de sens.Tot ce pot sa-ti spun,este sa nu-ti pierzi nici o clipa speranta,agata-te cu amandoua mainile de D-zeu,apropiete de El si cere-i binecuvantarea.Ma rog ptr tine ca D-zeu sa te ia pe bratul Lui,sa-ti mangaie sufletul trist si indurerat,sa-ti dea pace si liniste in suflet si sa te binecuvinteze cu bucuria si fericirea de a tine in brate copilul sau copiii tai frumosi si sanatosi.Te pup si te imbratisez din inima si cu toata dragostea tzuc.gif hug.gif
danna68
QUOTE(taniutzaa @ Feb 16 2008, 12:08 PM) *
va multumesc din suflet pt ca sunteti aici, DOAR CINE A TRECUT STIE CAT DE DUREROS ESTE, aveti dreptate, cu timpul care trece se vor rezolva toate,insa durerea e atat de mare, incat nu pot sa nu ma intreb de ce???? de ce nu apare nici un articol pe internet care sa justifice moartea fetala? de ce se opresc copii din evolutie? poate avand o justificare stim cu ce am gresit, poate voi avea mai mult curaj sa mai incerc,insa asa, fara o explicatie cu ce am gresit, ma va lasa sufletul sa mai dau viata unui copil???

regret sincer desi stiu ca nu te ajuta cu nimic crybaby.gif ... nu exista o explicatie logica pentru ceea ce s-a intamplat si nimeni nu poate raspunde la strigatul mamei disperate cand intreaba "de ce"? notworthy.gif suntem mult prea marunti in fata sortii ... si eu la fel ca si tine am cautat zadarnic raspunsul, m-am razvratit impotriva Domnului ... dar el mi-a inteles durerea si m-a iertat ... si fara sa ma astept si fara sa programez mi-a daruit o minune , e greu sa treci peste pierderea copilului tau, pierzi odata cu el o parte din inima ta, dar timpul vindeca si cele mai adanci rani, iti doresc sa te ajute DD sa treci cu bine peste aceasta durere ... eu stiu ca vei reusi ... si cand va fi momentul potrivit vei avea minunea ta , sunt sigura ... hug.gif hug.gif hug.gif o imbratisare din tot sufletul, este ceea ce ai nevoie acum, vor veni si zile mai bune, ai incredere hug.gif
claudela
Cuvintele sunt de prisos in asemenea momente...Nici nu stiu ce as mai putea spune in plus fata de fetele dinaintea mea...
Si eu cred ca Dumnezeu are raspunsul la aceste greutati sufletesti...Si cel mai potrivit e tot sfatul unui Duhovnic...
Imi pare sincer rau pentru ce s-a intamplat...dar trebuie sa mergem inainte!Viata oricum ne prinde in valtoarea ei...Te imbratisez cu mult drag...
mariacci
CRED CA CUVINTELE SUNT DE PRISOS................... http://www.roclips.com/play.php?vid=359

AR TREBUI SA INVATAM CEVA DIN ASTA......... http://www.roclips.com/play.php?vid=400

lisamaria
Draga Tania , regret nespus moartea bebelusului tau , nu ar exista cuvinte care sa aline durearea unei mame la pierderea copilului ei , mai ales ca ordinea succesiunii evenimentelor este inversa , dar sunt cu tot sufletul alaturi de tine . Roaga-te , fii credincioasa ...... Dumnezeu iti va da raspuns la orice intrebare !
sweetlisette2003@yahoo.com
dalma
Tania,
Pot sa spun ca iti inteleg durerea si deznadejdea, desi la mine inca exista o mica speranta ca totul sa fie bine. Joi seara am aflat ca al meu bebe ( am 12 saptamani) are o problema la pliul nucal ( la ceafa) care e mai mare decat normal.....Doctorul era la fericit ca si noi in timp ce facea echo...copilul misca intr-una ca abia-l putea masura.Apoi am vazut cum zambetul ii dispare incet, incet si eu am simtit ca inghet. Am auzit ca prin vis cand a zis ca sunt sanse sa aiba Sindrom Down. Marti suntem probramati pentru o interventie in urma careia se va lua o bucatica din placenta si se va analiza pentru a se depista daca exista o malformatie sau nu... Nu pot face amniocenteza ca e prea mica sarcina. Apoi daca rezultatul e negativ va trebui sa iau o decizia de a pastra sau nu sarcina....
Ori de cate ori ma gandesc la asta vad copilul miscand si dand din minutele alea mici.... Am incredere in Dumnezeu ca indiferent ce va fi imi va da putere si intelepciune sa trec peste aceasta.
Iti doresc ca Dumnezeu sa-ti dea puterea sa depasesti acest moment de foarte grea incercare.
grigore_mea
Lacrimi si durere mare dar... fi tare ca intr-o zi vei avea un bebe si totul va trece,va ramane doar o amintire . Tania m-ai facut sa-mi amintesc prin ce am trecut acum cativa ani .Si eu am patit ca si tine dar aveam 5 luni plus de asta inainte mai pierdusem trei sarcini si dupa inca una dar Dumnezeu a avut grija si mi-a alinat suferinta dupa opt ani cu o fetita. Trebuie sa fii tare si sa lupti pentru ceea ce iti doresti. SPERANTA MOARE ULTIMA.
ancuza
nu am cuvinte... eu pana nu am simtit-o pe Ana langa mine nu am stiut ce inseamna sa ai un copil si nu vreau sa aflu vreodata ce inseamna sa il pierzi.

nu iti pot spune decat sa lupti mai departe , sa nu te lasi doborata si sa crezi mai departe in Dumnezeu chiar daca uneori crezi ca nu exista.
harasim
foarte dureros intreadevar eu sunt copil am doar 11 ani dar imi pare nespus de rau aproape ca mia dat lacrimile mi se sfasie sufletul de durerea ta sa te ajute dumnezeu sa mergi mai departe si sa faci alta printesa crybaby.gif
elliza
crybaby.gif crybaby.gif am citit si nu imi vine sa cred! nu stiu ce altceva te-ar putea consola decat un alt bebel, al tau, care sa umple golul lasat de printesa ta. am trecut si eu prin asta numai ca al meu avea 8 saptamani si nu iti pot povesti cat de frica mi-a fost la urmatoarea sarcina si, desi era risc de avort spontan, nu a fost nimeni langa mine sa imi spuna ca va fi bine...dar usor usor a trecut totul si de pe la 7 luni au inceput contractii false si se implinise termenul si ingerasul nu mai venea si a trecut o saptamana peste si in sfarsit s-a hotarat sa vina. a venit ceva mai greu ... aproape ca il pierdusem...eu facusem cezariana si stateam la terapie intensiva si el statea la incubator inghitise lichid care era deja modificat si dupa 3 zile m-a dus si pe mine la el si abia atunci am prins curaj si am zis ca o sa merg mai departe pt el si abia atunci mi-a mai trecut si mie din supararea de data trecuta. cred ca daca tu ai avut curajul si puterea sa ne povestesti prin ce ai trecut esti destul de puternica sa mergi mai departe. stiu si eu ca este greu dar gandeste-te ca un ingeras asteapta ca TU sa fii mamica lui si poate ca o sa fie un print data viitoare mai stii?
te pupa stefan si mami
roxana_hribat
tania imi pare tare rau pt ce ti s-a intamplat, ma rog la Dumnezeu sa-ti dea putere sa treci cu bine peste aceste momente care sunt atat de grele pt tine.
vreau sa citesti cu atentie ce-ti voi scrie si cuv mele poate poate te vor linisti, am o prietena care a pierdut 3 bebelusi inclusiv ultimul, tot e fetita ca si a ta, o nascuse prematur la 6 luni jumate si medicii din lipsa lor de omenie au zis ca nu pot face nimic, nu o pot tine in viata din lipsa de aparatura, si asta si asta se intampla acum vreo 3 ani, nu si-a pierdut speranta si a avut curajul sa incerce din nou iar acum se poate bucura de o noua fiinta, o fetita de 10 luni si spre marea ei bucurie e insarcinata din nou, in 5 luni, tot o fetita fa vi cu voia lui Dumnezeu.
nu-ti pierde speranta si curajul de a incerca din nou si o sa vezi ca va fi bine. eu am 2 copii , o fetita de 6 ani si un baietel de 10 luni iar acum sunt insarcinata in 5 saptamani, am avut sangerari si la eco mi s-a spus ca am placenta putin dezlipita, sunt foarte nelinistita, sincer as prefera daca e sa se intample ceva sa se intample acum nu mai tarziu pt ca imi va fi mai greu, eu am incredere in Dumnezeu, El stie ce e mai bine pt mine, ce va fi va fi.
putere iti doresc sa ai si sper sa gasesti o explicatie referitoare la moartea ingerasului tau.
ruxy
Taniutza...durerea ta...ne lasa fara cuvinte, ne indurereaza profund...ramai mut si nu poti spune nimic...stiu ca in asemenea clipe...ai nevoie de El...de Tatal ceresc...iti voi darui o rugaciune...care sper sa iti aduca lumina in viata ta...spune-o cu inima acolo Sus si vei vedea...ca Dumnezeu te va mangaia...lacrimile tale nu-i sunt indiferente Domnului...

Psalmul 22

Domnul este pastorul meu,
Nimic nu-mi va lipsi
La loc de pasune m-a salasluit
La apa odihnei m-a hranit,
Sufletul meu la-ntors,
Povatuitu-ma pe cararile dreptatii
Pentru Sfant numele lui,
Ca de voi si umbla in mijlocul mortii,
Nu ma voi teme de rele,
Ca Tu cu mine esti...
Toiagul Tau si varga Ta
Acestea m-au mangaiat,
Gatita-i masa impotriva celor ce ma necajesc,
Unsa-i cu untdelemn capul meu
Si paharul Tau este adapandu-ma ca un puternic
Si mila Ta ma va urma in toate zilele mele
Ca sa locuiesc in Casa Domnului
Intru lungime de zile...


Acesta este unul dintre cei mai puternici psalmi de protectie...spus zilnic cu toata inima..va ajunge...poezia sufletului tau si iti va arata Calea spre o viata cum nici nu ai visat...te rog nu uita... ca atunci cand o usa se inchide...Dumnezeu deschide o alta...Fie ca Lumina Divina sa coboare asupra ta si sa te ocroteasca!!! Noi toate iti suntem aproape partners.gif
bika82
crybaby.gif Buna Tania imi pare nespus de rau pentru necazul tau sa stii ca si eu am plans cand ti-am citit povestea sa iti ajute Dumnezeu, sa te intareasca si sa mergi mai departe, fii tare.
iubita_tiana
BUNA, nici nu stiti ce mult ma ajuta fatul sa stiu ca sunteti alaturi de mine atatea, nu am crezut niciodata de cand sunt pe forum ca acest forum e atat de unit,mi-e greu e adevarat, foarte gre, poate doar cine a trecut prin asa ceva stie ce inseamna sa te intorci acasa de la spital pustiita si goala, fara bebelusul tau, pt ca in fond a fost o nastere....sunt o fire puternica, cred ca va fi bine totul,dar mi-e frica sa mai sper, caci e a 2 sarcina pierduta, si toate analizele au iesit bune.....de fiecare data.....si nici doctorul si nici voi nu aveti un raspuns la intrebare.nu va judec pe voi,nu judec doctorii, asa e viata, insa cu fiecare minut care trece ma simt si mai pustiita si am senzatia ca bebelusul meu e inca in mine.....si il simt cu adevarat......
liliana2u
asta inseamna ca va veni, cand vei fi pregatita! lasa o usa deschisa pt ce iti va trimite Domnul, ai incredere!
iubita_tiana
QUOTE(mallina2u @ Feb 17 2008, 07:50 PM) *
asta inseamna ca va veni, cand vei fi pregatita! lasa o usa deschisa pt ce iti va trimite Domnul, ai incredere!

asa sa fie oare? sa fie inca alaturi de mine bebelusul meu? nu am crezut niciodata in chestii de genul asta, cu reincarnari si viata dupa moarte, dar......in aceste momente in care doar lacrimile m-au insotit zilele astea ma agat de orice speranta.....DOAMNE, cat l-am dorit.....matusa mea ii spunea partenerului meu:" stiu cat si l-a dorit taniutza,dar lasa ca e tanara....." si el i-a raspuns cu lacrimi...:" dar si eu mi l-am dorit cu adevarat, si eu...."
adevarul e ca partenerul meu a fost alaturi mereu si asta ma ajuta......ca am fost uniti si stiu ca abia asteapta sa vorbeasca cu bebeul din burtica.......DIN NOU!!!!
liliana2u
sa nu uiti niciodata: Dumnezeu te iubeste si iti va fi alaturi, totul e sa ai incredere... si iti spuneam de la inceput, fii optimista, cand se va intampla minunea, lasa-te in voia Lui si o sa treci de toate obstacolele, iti spun din experienta .. sa nu lasi o clipa sa te cuprinda deznadejdea, sa te vezi deja cu puiul tau in brate, la piept, asa vei reusi! si roaga-te mult, cum crezi tu mai bine, sa ai o relatie speciala cu DD, sa nu simti ca e impus ceva... incearca sa discuti cu un preot cu har, te va ajuta sa gasesti cea mai buna cale!
pe mine m-a ajutat sa citesc Al doilea Paraclis al Maicii Domnului (asa l-am iertat si pe tatal fetitei mele si am acceptat sa faca parte din viata ei), Acatistul sfintilor parinti Ioachim si Ana... si am mai gasit o rugaciune pe care o citeam zilnic - "Braul Maicii Domnului" (eu am avut sansa sa primesc o cordeluta ce a stat pe braul Maicii Domnului, la Athos .. daca nu esti din Bucuresti, sa imi scrii pe mail si iti trimit o bucata din el)..
toate bune!
iubita_tiana
MAMA prietenului meu,sau logodnic sa intelegeti mai bine, este foarte credincioasa, si merge la un preot de langa cluj, unul foarte bun unde se zice ca merge foarte multa lume sa ii vindece.ne-a convins anul trecut si pe noi doi sa mergem, la solicitarea preotului ca are ceva sa ne zica,desi nu ne vazuse niciodata.si ne-am dus...si am stat fiecare de vorba cu el si stiti ce mi-a zis? sa fac un copil cat mai repede.....si la o luna de atunci eram insarcinata....m-am gandit mereu ca dumnezeu l-a pus sa imi zica.....
apoi, de ceva vreme, mama ne-a zis ca vom face fetita,noi nu stiam pe atunci..... si am intrebat-o de unde stie de la preot si a zis ca da....apoi am aflat ca s-ar putea sa avem fetita.....
dar dupa avort medicul a scris pe biletul de externare avorton sex masculin....????????? ma intreb.....pt ca ne doream tare mult fetita, extrem de mult......si a fost in cele din urma baiat, DD sa il fi luat la el??eu inca cred ca fost fetita, am vazut si am simtit asa mereu......astept acuma noi sfaturi de la acel preot, cu siguranta mesajul lui va ajunge curand la noi prin mama....soacra... va pup pe toate!!!
danna68
QUOTE(taniutzaa @ Feb 17 2008, 07:54 PM) *
asa sa fie oare? sa fie inca alaturi de mine bebelusul meu? nu am crezut niciodata in chestii de genul asta, cu reincarnari si viata dupa moarte, dar......in aceste momente in care doar lacrimile m-au insotit zilele astea ma agat de orice speranta.....DOAMNE, cat l-am dorit.....matusa mea ii spunea partenerului meu:" stiu cat si l-a dorit taniutza,dar lasa ca e tanara....." si el i-a raspuns cu lacrimi...:" dar si eu mi l-am dorit cu adevarat, si eu...."
adevarul e ca partenerul meu a fost alaturi mereu si asta ma ajuta......ca am fost uniti si stiu ca abia asteapta sa vorbeasca cu bebeul din burtica.......DIN NOU!!!!

nici eu nu credeam in aceste lucruri, inca nu eram pregatita sa vorbesc despre asta dar se pare ca ai nevoie sa afli daca a mai patit si altcineva la fel... mult timp dupa ce baietelul meu nu a mai fost ii simteam prezenta, cand plangeam ii simteam inca sarutul pe obraz si mangaierea in par, nu stiu nici azi daca a fost real sau nu, doar DD poate sa stie ... este sigur ca nu esti singura care a simtit asa ... ai incredere si va fi bine hug.gif hug.gif
Anca74
Doamne, fetelor, prin ce v-a fost dat sa treceti.... mu stiu ce sa zic, stiti ca eu nu sunt adepta replicii Asa a vrut Dumnezeu, nu am cum sa cred ca Dumnezeu vrea ca o mama care isi doreste din inima un copil trece prin atata suferinta si una care il are, mare, sanatos, nascut la termen, il lasa langa un tomberon. Nu pot sa pricep chestia asta! Frumoasa legenda norvegiana povestita de cineva dar pe o femeie care trece prin chinurile nasterii stiind ca va aduce pe lume un copil mort deja nu prea vad cat o ajuta! crybaby.gif crybaby.gif
vlc(criss)
Nu stiu ce sa zic,am plans si am simtit o mare durere in suflet pt ce ti s-a intamplat,dar asta nu te consoleaza cu nimic,cred ca durere mai mare nu exista,se zice ca atunci cand iti mor parintii te numesti orfan,cand iti moare sotul sa sotia vaduv(a),dar atunci cand iti moare copilul...........cum te numesti????Dumnezeu nu a lasat un cuvant pt asta, pt ca nu exista unul potrivit care sa descrie durerea mult,mult prea mare si adanca.Sper ca ati inteles ce am vrut sa zic,in situatia ta, cred ca cel mai bine iti inteleg durerea mamele sau viitoarele mamici,chiar si eu, care in sapt 5 de sarcina,dupa o hemoragie,ajunsa la spital medicul de garda mi-a zis IMI PARE RAU ATI PIERDUT SARCINA! si urmam sa fiu chiuretata, dar Dumnezeu a vrut ca doctora de a doua zi sa-mi repete eco si sa constate cu stupoare ca sarcina este in evolutie,inchipuie-ti ca dupa cuv dr care imi spunea ca am pierdut sarcina am simtit acelasi sentimente ca si tine pt o zi si o noapte,nimic nu o sa te aline pt ca stiu,dar,TE ROG,sa te gandesti ca Dumnezeu nu a facut asta fara un scop,poate te-a ferit de ceva mult mai grav,poate ti-a schimbat destinul asa ca sa te protejeze,AI INCREDERE IN EL pt ca eu acum sunt mama unui baietel de 2ani 5 luni,numai si numai datorita lui. Sunt absolut sigura ca vei gasi intr-zi puterea sa o iei de la capat si sper ca acea zi sa vina cat mai repede.DUMNEZEU SA TE AJUTE SI SA-TI DEA TOATA PUTEREA DIN LUME,si sa te lumineze poate chiar prin soacra ta.Te pup
melania31
Draga Tania,trebuie sa-ti spun ca citesc cu mare durere cele intamplate si ma gandesc care ar fii cauza pentru care s-a intamplat asa.Sincer i-ti spun doctorii in Romania nu sant intodeauna asa grijulii cu femeile insarcinate.Am sa-ti povestesc ce am patit in urma cu 4 ani la vestita klinika din Timisoara.Nu vreau sa dau nume si sa nu fac pe nimeni responsabil ca s-a intamplat asa.Am ramas insarcinata ,pentru care m-am bucurat nespus,dar nu m-am dus la doctor pentru nici un fel de analize.Dupa cateva luni am fost in sfarsit la eco si mi s-a spus ca voi avea o fetitza,bucurie nespus de mare.Eu nu sant adepta prea multor controale medicale,am fost si sant o femeie sanatoasa si puternica in ciuda kg in plus pe care le port.Timpu trecea si o simteam din ce in ce mai mult si mai tare.La 40 de saptamani mi s-a rupt apa si am fugit degraba la spital,in tot acest timp fetita mea dansa ....la spital dupa controlu de rigoare au inceput si durerile nasterii si eram fricoasa,nu stiam ce sa fac,trebuie sa-ti spun ca nimeni nu masura bataile fetitzei ,nimeni nu se uita si la mine.....deodata si-au adus aminte si mi-au facut nu stiu ce injectie.ca la urma sa urc pe masa de nastere.Dupa ore in sir am nascut o fetitza care nu mai respira,o fetitza de 3400 grame si 52 de cm,care in ciuda ajutorului dat de doctori a murit.Nu puteam sa concep ca s-a intamplat asa.Aveam un doctor bun,cel mai bun doctor din Timisoara.Eram nebuna de durere si nimeni nu vedea,ba din contra m-au instalat intr-o camera unde erau si celelalte mamici cu copilasii lor.Am crezut ca nu mai pot sa traiesc,o vedeam pe ea, fetitza mea....
La externarea din spital am cerut si eu o explicatie acelui doctor,care mi-a spus ca din cauza kg in plus fetitza mea s-a strangulat cu cordonu ombilical....si nu era adevarat.Am trecut foarte greu peste cele intamplate,dar nu mi-am pierdut sperantza si credintza.Am ramas inarcinata din nou si ca de obicei fara prea multe controale si cu multe kg in plus am nascut un baietzel sanatos si frumos,doar ca de data asta nu am mai nascut in Romania ci la clinica in a Norvegia.Atunci am vazut si simtit diferenta ....
Curaj Tania si multa credintza,stiu ca e greu si nu mai ai nici o putere,dar nu intodeauna sant bune atatea analize si mai ales eco la doar cateva saptamani.
trandafir.gif

iubita_tiana
QUOTE(melania31 @ Feb 18 2008, 04:30 AM) *
Draga Tania,trebuie sa-ti spun ca citesc cu mare durere cele intamplate si ma gandesc care ar fii cauza pentru care s-a intamplat asa.Sincer i-ti spun doctorii in Romania nu sant intodeauna asa grijulii cu femeile insarcinate.Am sa-ti povestesc ce am patit in urma cu 4 ani la vestita klinika din Timisoara.Nu vreau sa dau nume si sa nu fac pe nimeni responsabil ca s-a intamplat asa.Am ramas insarcinata ,pentru care m-am bucurat nespus,dar nu m-am dus la doctor pentru nici un fel de analize.Dupa cateva luni am fost in sfarsit la eco si mi s-a spus ca voi avea o fetitza,bucurie nespus de mare.Eu nu sant adepta prea multor controale medicale,am fost si sant o femeie sanatoasa si puternica in ciuda kg in plus pe care le port.Timpu trecea si o simteam din ce in ce mai mult si mai tare.La 40 de saptamani mi s-a rupt apa si am fugit degraba la spital,in tot acest timp fetita mea dansa ....la spital dupa controlu de rigoare au inceput si durerile nasterii si eram fricoasa,nu stiam ce sa fac,trebuie sa-ti spun ca nimeni nu masura bataile fetitzei ,nimeni nu se uita si la mine.....deodata si-au adus aminte si mi-au facut nu stiu ce injectie.ca la urma sa urc pe masa de nastere.Dupa ore in sir am nascut o fetitza care nu mai respira,o fetitza de 3400 grame si 52 de cm,care in ciuda ajutorului dat de doctori a murit.Nu puteam sa concep ca s-a intamplat asa.Aveam un doctor bun,cel mai bun doctor din Timisoara.Eram nebuna de durere si nimeni nu vedea,ba din contra m-au instalat intr-o camera unde erau si celelalte mamici cu copilasii lor.Am crezut ca nu mai pot sa traiesc,o vedeam pe ea, fetitza mea....
La externarea din spital am cerut si eu o explicatie acelui doctor,care mi-a spus ca din cauza kg in plus fetitza mea s-a strangulat cu cordonu ombilical....si nu era adevarat.Am trecut foarte greu peste cele intamplate,dar nu mi-am pierdut sperantza si credintza.Am ramas inarcinata din nou si ca de obicei fara prea multe controale si cu multe kg in plus am nascut un baietzel sanatos si frumos,doar ca de data asta nu am mai nascut in Romania ci la clinica in a Norvegia.Atunci am vazut si simtit diferenta ....
Curaj Tania si multa credintza,stiu ca e greu si nu mai ai nici o putere,dar nu intodeauna sant bune atatea analize si mai ales eco la doar cateva saptamani.
trandafir.gif

DRAGA MELANIA
eu consider ca am cel mai bun medic din tg mures, si crede ma ca am mare incredere in el, pt ca a fost alaturi de mine si m-a ajutat cu adevarat, a suferit alaturi de mine si pt asta ii multumesc din suflet, nu vreau sa ma simt vinovata ca nu am facut ceva sau am facut ceva rau, crede ma zilele astea de la externare ne-am gandit mereu cu tatal bebelusului la ceea ce ar fi putut declansa moartea bebelusului: de la o cearta, de la o zi prea plina, de la stress, de la infectii de la baie, de la suparari, de la gimnastica pt gravide pe care o incepusem in acea saptamana(cand a murit bebelusul meu).....de la medicamentele prea tarzii care le-a recomandat dr, nu stiu sunt atatea pe care le-as putea enumera,..... ce ar putea provoca moartea unui bebelus de 23 saptamani sanatos?ce???
azi noapte am visat-o, pe ea, pe fetita mea, o strangeam in brate, o purtam cu mine peste tot, si era atat de dragalasa si cuminte......si imi zambea si nu plangea deloc....si doamne cat de draga mi-a fost.....poate e un semn de la ea, poate vrea sa incerc sa ma linistesc,dar nu pot,efectiv, am adus lume la mine acasa sa nu ma mai gandesc, sa incerce sa ma faca sa uit, sa radem si sa glumim ca alta data.......dar o parte din mine a murit,nu mai stie sa rada, nu mai stie sa fie fericita!!!
ina2879
Buna Tania. Imi pare nespus de rau pentru ceea ce ai patit, si nimeni si nimic nu merita asa ceva pe acest pamant. Nu trebuie sa te simti vinovata in nici un fel, pentru ca singurul care stie de ce bebelina ta nu mai este cu tine, este Dumnezeu si nu trebuie sa-l judecam pentru ceea ce hotaraste cu vietile noastre. Totul este sa ai credinta in el si sa ai puterea sa mergi mai departe, si ai sa vezi ca o sa ai o printesa pe care sa o tii in brate si de care sa va bucurati. Am o prietena care la 5 luni si doua saptamani i s-au rupt membranele si pierdea lichid amniotic. Fiind o sarcina prea mica, nu s-a putut face nimic, si atunci a trebuit sa-i provoace nasterea pe cale naturala, iar ce s-a intamplat cu acea fetita care traia nu se stie nici in ziua de astazi. Acum este din nou insarcinata in 4 luni si cu credinta in DD spera sa duca pana la bun sfarsit sarcina. Ai incredere si credinta in cel de sus si ai sa vezi ca te va ajuta sa treci peste aceste momente teribile. Nu stiu daca as putea sa-ti dau un sfat, nimeni nu poate sa-ti spuna ce ai de facut, dar iti spun ca te va ajuta foarte mult daca te duci si stai de vorba cu un preot si ii spui prin toate nenorocirile prin care treci. Te pup si ai mare grija de tine.
Aceasta este o versiune "lo-fi" a continutului principal. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formate si imagini, va rugam sa dati clic aici.
Invision Power Board © 2001-2020 Invision Power Services, Inc.