Salutare Mamici!!!
Am ajuns si eu cam pe ultima suta de metri aici. Am citit povestile voastre si am ramas incantata sa descopar diferite povesti si situatii...
Sa fac si eu o mica descriere a sarcinei noastre...
Am 24 ani si locuiesc in Spania, inainte de Revelion cu cateva zile, surpriza cea mare a fost ca 2 teste au aratat clar II liniute, deci Pozitive!!! Ceea ce la facut pe sot sa planga de fericire ca o sa devina tatic, in schimb, pentru mine surpriza nu a fost atat de mare, fiindca parca simteam ceva inca de la Craciun... Confirmarea ca sunt insarcinata.... m-a dat oarecum peste cap... nici nu mai stiam daca imi doresc un copil sau nu... eram confuza... nici macar nu stiam ce-mi doresc de fapt... numai sigur nu vroiam sa am pe constiinta propriul meu copil, facand un avort... dupa cum... majoritatea din familie si din prieteni ziceau:"pe criza asta, numai copii sa faci!!!" In fine... sotul meu era cel mai fericit barbat de pe pamant, deja isi imagina si copilul jucandu-se cu Rambo si Ciky prin curte (Rambo si Ciky sunt cainii nostri pe care-i iubim foarte mult).
Intre timp, vazandu-l asa fericit... ma inviora parca si pe mine... asa ca am decis sa mergem inainte , chiar si pe timp de criza... Pentru el de l-a bun inceput nu a contat ce spune lumea, ca doar nu lumea o sa ne creasca copilul.... dreptate pe care i-am acordat-o tot timpul... Desi cam nehotarata la-nceput.... totul revenise la normal.... si deja ma si vedeam si eu mamica...
Din nefericire.... a trebuit sa trec si eu printr-o perioada de "cosmar" as putea spune.... 3 luni de toxicoza severa, a fost foarte greu.... niciodata nu mi-am putut imagina ca in timpul sarcinii poti trece prin asa ceva, aveam si cate 3 zile la rand in care nu puteam sa tin nici macar o inghitura de apa in mine, si noroc de soacra-mea care m-a ajutat foarte mult in acele luni, ea se ocupa de toate si sarmana tot cauta tot felul de remedii pentru a mai ameliora din acele stari insuportabile de greata si vome si nk nu ajuta... Dar... ii multumesc lui D-zeu ca s-a sfarsit pe la 4 luni jumate... ca nici pastilele pe care mi le prescria doctorita nu isi faceau nici un efect... Sincer... uneori aveam impresia ca nu se mai termina si tot insistam sa merg la medic sa vad daca copilul se dezvolta bine. Din fericire... in privinta copilului totul era bine..... se dezvolta normal... Asta e cel mai important!!!
Cat despre analize si ecografii: am facut atat in I trimestru cat si in al doilea cate o analiza la sange si urina (aia din al doilea trimestru incluzand si glucoza) acum, am programare pe 7 iulie pentru analizele din ultimul trimestru... Prima ecografie am facut-o la 12 saptamani, a doua la 20 saptamaniin care mi s-a confirmat si sexul copilului... O FETITA!!!, a treia la 32 saptamani, unde surpriza a fost ca copila noastra evoluase destul de mult si pare de 34 de saptamani, asa ca D-nul Doctor ne-a zis si cu aproximatie ziua nasterii (9 August), saptamana viitoare vom face 4D, ca s-o vedem mai clar pe Printesa noastra iar ultima ecografie o avem programata pe 2 august cu o saptamana inainte de nastere.... Am vazut ca in Ro, in pmajoritatea cazurilor, se achita atat pentru analize cat si pentru ecografii, eu nu am platit nk pana acum, ne costa doar 4D ...dar se merita, cred eu!!!
In rest, doctorii se comporta foarte bine... Apropo, nu toti... mai sunt si din astia mai cu putina carte, care poarta halat alb si tin sa sperie oamenii, spun asta ca in primul trimestru cand facusem analizele Doctorita mea de familie....care ... cred ca merge la servici numai ca sa fie prezenta, ma speriase de moarte....
s-a uitat ce s-a uitat peste rezultatele primelor analize si la un moment dat imi zice ca trebuie sa repet analizele ca e foarte grav..... analizele ar arata ca am Hepatita B.... Am crezut ca cad de pe picoare cand am auzit-o si eu si sotul la fel.... intrebarea mea era: De unde? De cand? Daca in mod normal odata la jumate de an faceam toate analizele.... de rutina... si niciodata nu mi-ar fi aparut nimic.... Asa... ca speriati am facut analizele repetate.... eu fiind foarte speriata de faptul ca as fi infectata cu acest virus am asteptat analizele desfasurate si am inceput sa scriu la toti doctorii heptologi pe care i-am gasit si le-am trimis rezultatele analizelor.... la care mi-au raspuns cativa si mi-au spus sa nu-mi fac nici un fel de griji ca am primit imunitate in urma vaccinului... adica am fost vaccinata impotriva acestui virus si de aia ii arata anti HBc pozitiv... apoi am mers si la alti doctori de pe aici ca sa ma conving... ca nu mai stiam cate vaccinuri am si pentru ce erau.... care l-a randul lor mi-au confirmat acelasi lucru.... Ce sperietura!!! Imi venea sa merg s-o bat pe Proasta aia de femeie...dar nu mai avea rost... faptul era deja consumat.... asa ca.... am decis sa-mi schimb medicul de familie.... ca aia alta data imi spunea ca am cancer sau sida, Doamne fereste!!! Asta e!!! "Padure fara uscaturi nu exista", este asa o vorba... nu poti sa da-i numai peste oameni buni si destepti tot timpul... Important e ca totul e Ok si ca a trecut!!!
Acum incercam sa facem fata picioarelor umflate si durerilor de spate... care pana acum 2 saptamani nu le-am prea simtit desi fac plimari zilnice, masaje si gimnastica....si crestem tot mai mari... pana-n prezent am luat 16 kg in plus... dintre care cred ca 2 sant numai edemele.... sant curioasa voi cam in cate kg v-ati incadrat?
Imi pare rau cu nu am dat de aceasta pagina mai devreme.... dar... mai bine mai traziu decat niciodata!!!
Va doresc o sarcina usoara la toate... Si bebei sanatosi!!!