Am Nevoie Urgenta De Un Sfat... Va Rog! Optiuni

[gabrielle2003]

eu iti pot spune ca in functie de ce vei decide va conta si viata lui MATI
D-zeu pune la incercare oamenii care ii iubeste

[noemy]

cu siguranta suntem f multe alaturi de tine,insa nimeni nu-ti poate spune sa faci avort sau sa-l pastrezi.decizia va apartine in totalitate tie si sotului tau.eu nu-ti pot spune decat ca am f multe remuscari pt. ca nu am avut curajul sa-l pastrez atunci cand DD ne-a binecuvantat si de atunci cred ca nu exista noapte in care sa nu visez copii mici.cand ma uit pe forumul asta la mamici f tinere,imi vine sa ma dau cu capul de pereti...
iti doresc mult noroc si fie ca DD sa te ajute sa iei cea mai inteleapta deizie.
te pup dulce.

[ica06]

Femeile din generatia mea, am peste 40 de ani, au avut experiente traumatizante in tinerete , datorita conditiilor de viata din anii '80.
Pana la varsta de 25 de ani facusem deja doua chiuretaje, in conditii clandestine , in lipsa anticonceptionalelor si a cadrului legal.Nu credeam ca voi mai trai mult , noroc cu Revolutia , altfel o noua incercare... m-ar fi rapus in urmatorii ani.
Probabil ca datorita incercarilor prin care am trecut consider ca trebuie sa profiti de cadrul legal care iti permite sa faci o intrerupere de sarcina.
Urmatorii doi ani vor fi ani grei (criza financiara) , si cred ca nu-ti va fi usor sa cresti cei doi copii pe care ii ai.
Sunt sigura ca daca situatia financiara le-ar permite , mult mai multe femei ar avea 3 sau 4 copii.
Multa sanatate si Sarbatori fericite!


I.

[madutaM]

---

draga mirumati, esti o mamica luptatoare, si te admir mult. cred ca daca ar veni si bebe 3 tot ai putea sa ai grija de Mati, si de fetita si de cel mic. Cu timpul ve-ti rezolva problema baietelului, si at poate o sa regreti daca hotarasti sa faci intrerupere. oricum alegerea e a ta si a sotului. Un nr. de cont ai? Pt operatia baieteluilui?

[ica06]

Femeile din generatia mea, am peste 40 de ani, au avut experiente traumatizante in tinerete , datorita conditiilor de viata din anii '80.
Pana la varsta de 25 de ani facusem deja doua chiuretaje, in conditii clandestine , in lipsa anticonceptionalelor si a cadrului legal.Nu credeam ca voi mai trai mult , noroc cu Revolutia , altfel o noua incercare... m-ar fi rapus in urmatorii ani.
Probabil ca datorita incercarilor prin care am trecut consider ca trebuie sa profiti de cadrul legal care iti permite sa faci o intrerupere de sarcina.
Urmatorii doi ani vor fi ani grei (criza financiara) , si cred ca nu-ti va fi usor sa cresti cei doi copii pe care ii ai.
Sunt sigura ca daca situatia financiara le-ar permite , mult mai multe femei ar avea 3 sau 4 copii.
Multa sanatate si Sarbatori fericite!


I.

[amif]

Dumnezeu iti va arata ce ai de facut - trebuie doar sa asculti cu atentie

[anka9mai]

un copil e binecuvantare de la d-zeu ....cel putzin asa am gandit eu cand dupa o luna de cand l`am cunoscut pe sotzul meu am ramas gravida. Asa a vrut d-zeu sa fie viatza noastra si multzumim lui, suntem bine, sanatosi toti 3 si fericiti....un singur gand imi trece prin cap dupa ce am citit povestea ta....daca vrei ca acel copil din pantecul tau sa traiasca pastreaza`l ....nu cred ca 10 ron care ii o sa ii da`i pe pampers pe cel mic il vor ajuta 100% pe matei...sper sa nu am intelegi gresit! dar daca z-zeu a vrut sa fie asa, de ce sa te impotrivesti?...nu stiu ce sa zic, fa cum iti dicteaza inima?...eu una sunt impotriva avortului si sa iti spun si de ce...inainte sa nasc, bunica mea de pe tata, d-zeu sa o ierte!, o femeie foarte credincioasa inainte sa afle ca sunt gravida imi tot arata o carte in care d-zeu incrimina avorturile....(tine cont bunica mea nu stia ca sunt gravida) dar incerca sa imi zica sa pastrez copilul...desi eu nici o clipa nu m`am gandit sa renutz la el. Iti doresc multa sanatate si putere!

[carmen28]

Buna fetelor
Stiu ca sunt noua pe acest forum si nu ma cunoasteti, dar as avea nevoie de un sfat.
Acum 3 zile am aflat ca sunt insarcinata(dupa mine, cred ca am cam 4-5 saptamani). Mai am 2 copii, o fetita de 6 ani si un baietel de 2 ani si 8 luni. Bebele acesta nu a fost planificat, nu trebuia sa vina acum. (nu dati cu pietre ca ne-am protejat, nu suntem inconstienti dar pur si simplu...nu stiu cum s-a intamplat). Problema e ca Mathias are probleme. S-a nascut fara palma stanga si are nevoie de multe operatii care, bineinteles, implica si foarte multi bani, pe care nu ii avem. Oricum, pentru operatiile si proteza lui am vorbit la diferite fundatii, sa speram ca vom reusi sa strangem banii necesari, adica vreo 35 000 - 40 000 euro. Daca nu reusim sa ii strangem pe toti asa, o sa mai apelam la prieteni...etc. Vom vedea noi cum va fi. Pana acum am fost la o emisiune la Romantica dar sincer, nu am reusit sa facem nimic. Contul tot gol a ramas...
Acum...sincer nu stiu ce sa fac. Sotul vrea copilul, eu sunt impotriva avortului dar...Dumnezeu sa ma ierte ca acum m-am gandit si la asta. Ma gandesc ca daca fac bebele asta il voi priva pe Mathias de atentia mea. Si, de ce sa nu recunosc, mai e si problema banilor. Avem nevoie de orice banut pentru Mati. Nu mai zic ca stam in chirie...si stiti si voi ce mari sunt acum chiriile. Sotul lucreaza in 2 locuri, il vedem doar 3-4 ore pe zi in week-end, ca sa facem fata cheltuielilor. Nici nu vreau sa ma gandesc cum va fi cand va veni bebe 3 si va incepe si Mati operatile; adica in cateva luni. Dar, pe de alta parte, ma gandesc ca i-as lua orice sansa la viata puiului care abia creste in mine. De cand am facut testul stau si ma framant. Nu stiu cum sa fac sa fie bine...Mati va fi operat prima oara chiar cand eu voi fi insarcinata...apoi a doua oara cand bebe va avea cateva luni. Cum sa ma impart? Pentru ca daca ma hotarasc sa pastrez copilul asta nu vom mai avea nici un ajutor din partea familiilor noastre. Si la primul copil si la al doilea au fost discutii interminabile. Eu nu am mai vorbit cu ai mei 1 an dupa ce am nascut fata, nu au vrut sa mai stie de mine. Apoi, la baiat a fost la fel, soacra aproape ca mi-a impus sa fac avort. Acum...nici nu vreau sa ma gandesc ce circ ar iesi. Doar nu ii cresc ei dar...probabil le place sa ne controleze viata...nu stiu.
Ce sa fac? Cum sa fac sa fie bine pentru toata lumea, in special pentru copiii mei? Ei sunt viata mea...si eu si sotul iubim enorm de mult copiii. El m-a intrebat pe mine ce vreau sa fac; el a zis ca vrea sa il pastram. Dar...a zis ca facem cu vreau eu. Si eu...nu stiu ce vreau. Stau si plang dupa ce adorm copiii...nu stiu ce hotarare sa iau sa fie bine. As vrea sa pastrez copilul asta dar...
Sper sa nu ma judecati si sa imi dati cateva sfaturi...incotro sa o apuc...ce sa fac in continuare.

Buna Mirumati,

Iti inteleg ezitarea de a pastra acest copil, dar trebuie sa fii puternica (si cred ca esti) si sa nu te lasi prada gandurilor negre. Pastreaza copilul pentru ca este un dar de la Dumnezeu si sunt convinsa ca apoi El te va ajuta sa-i cresti pe toti trei si sa fiti o familie fericita. De multe ori viata noastra este grea si uitam sa ne mai gandim la Dumnezeu, vedem doar partea goala a paharului fara sa observam si partea buna. Iti spun din experienta ca daca renunti la acest copil, vei avea sufletul incarcat toata viata si nimic din ce vei face nu te va face sa uiti sau sa te ierti. Asa cum spunea si AdeDia, nu cred ca Dumnezeu iti va mai asculta ruga de a-l ajuta pe Mati dupa ce ai ucis un copil nevinovat. Nu renunta la copil!!!
Daca ai nevoie de ajutor sa-ti cresti copiii eu sunt dispusa sa te ajut, numai da-i sansa la viata copilului tau!
Fii tare!
Te imbratisez!

[giulia_0319]

Buna Mirumati,

Iti inteleg ezitarea de a pastra acest copil, dar trebuie sa fii puternica (si cred ca esti) si sa nu te lasi prada gandurilor negre. Pastreaza copilul pentru ca este un dar de la Dumnezeu si sunt convinsa ca apoi El te va ajuta sa-i cresti pe toti trei si sa fiti o familie fericita. De multe ori viata noastra este grea si uitam sa ne mai gandim la Dumnezeu, vedem doar partea goala a paharului fara sa observam si partea buna. Iti spun din experienta ca daca renunti la acest copil, vei avea sufletul incarcat toata viata si nimic din ce vei face nu te va face sa uiti sau sa te ierti. Asa cum spunea si AdeDia, nu cred ca Dumnezeu iti va mai asculta ruga de a-l ajuta pe Mati dupa ce ai ucis un copil nevinovat. Nu renunta la copil!!!
Daca ai nevoie de ajutor sa-ti cresti copiii eu sunt dispusa sa te ajut, numai da-i sansa la viata copilului tau!
Fii tare!
Te imbratisez!

asta eu l-as numi santaj emotional...nu e corect, fetelor!

[mirumati]

Fetelor, va multumesc din suflet pentru gandurile voatre bune!
Carmen, sa stii ca si eu m-am gandit ca poate DD ne pune la incercare...si poate daca pastram acest copil ne va ajuta si cu Mathias. Stau si ma gandesc ca acest copil e menit sa vina pe lume si poate ca a aparut...ca o minune pot spune (foloseam prezervativul si totusi...am ramas insarcinata...nu-mi pot explica nici acum cum s-a intamplat).
Ank9mai, stiu ca cele cateva sute de mii care se vor duce pe pampersi si pe lotiuni nu-l vor ajuta cine stie ce pe Mati, ai dreptate. Dar cand ai deja un copil cu probleme...nu doresc la nimeni sa stie cum e...Eu as fi in stare sa fac orice pentru a-mi ajuta copilul sa fie cat de cat normal, ca ceilalti copii. Nici nu vreau sa ma gandesc prin ce va trece din toamna cand va incepe gradinita si ceilalti copii poate isi vor bate joc de el...ce va fi in sufletelul lui? Ma doare pe mine cand ma gandesc la el...De aceea ziceam ca...avand destule cheltuieli cu Mati...nu era momentul pentru bebe.
Maduta, am postat la umanitare nr. de cont pentru Mati.
Ica, stiu cum a fost inainte de 90. Eram destul de mica, dar mi-au povestit bunica si matusa mea. Stiu ca bunica imi povestea ca mama mea era sa moara o data din cauza unui avort facut de o vecina (care ea insasi are 54 avorturi facute; m-am ingrozit cand am auzit). Mama a murit la scurt timp dupa 90 asa ca nu a mai apucat sa imi spuna ea. Stiu ca atunci cand l-a nascut pe fratele meu (al 3-lea copil si inca alte cateva avorturi la activ) a trebuit sa intervina bunicul meu, prin securitate...cunostinte...etc sa i se poata lega trompele, deoarece era in pericol sa nu supravietuiasca unui alt avort. Una din bunicile mele are si ea 25 avorturi...Stiu ca acum e mai bine in sensul ca e legal, dar eu nu la asta ma refeream...ci pur si simplu ca ma gandesc ca nu-mi pot omori bebelusul ce creste in mine...Daca e sa gandesc pragmatic, realist...probabil as intra in primul cabinet de ginecologie sa fac avortul. Dar pe mine ma macina si...nu stiu daca e neaparat credinta...sau poate ca e pur si simplu instinctul de mama...ma uit la astialalti 2 si ma gandesc daca as putea sa renunt la vreunul din ei. Ma apuca groaza doar cand ma gandesc. Si atunci ma gandesc ca si bebe mic e tot parte din mine...tot sangele care e in cei 2 copii pe care ii am deja e si in el. De asta stau in dubii...se bat cap in cap realitatea cu sufletul...si e tare greu...
Va multumesc tuturor pentru ca sunteti alaturi de mine! Conteaza enorm sa stii ca cineva te sprijina!