Bine ati venit Vizitator ( Logare | Inregistrare )

5 Pagini V   1 2 3 > »   
Reply to this topicStart new topic
> Vreau Sa Divortez...ce Sa Fac?
teoteo
postare Mar 25 2010, 03:39 PM
Postare #1


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884



Buna ziua oFloare1.gif

...dilema asta cu divortul ma roade de ceva timp...ma apasa mereu..si nu stiu ce sa fac...dk e bine sau nu...dk o sa regret sau nu...dk o sa imi fie mai bine dupa sau nu...etc..
O sa va spun povestea mea....si va rog sa nu aruncati cu pietre in mine..ca de ce am facut acest pas...
Nu dati cu pietre in mine intrebandu-ma de ce m-am maritat. Pentru ca vroiam "sa ma asez", sa am copii si-oi vedea dupa aia cum mai decurg lucrurile. Si-au decurs destul de rau: lipsa sentimentelor puternice au dus relatia in jos: jigniri, uneori comportament urat din partea mea...
Si-acum intrebarea: divortez ca mie nu-mi e bine si consider ca si copilului i-ar fi rau sa traiasca intr-un mediu cu certuri la tot pasul? sau sa raman in relatie incercand sa ma mint ca o sa mearga mai bine peste ani si ani...sa ma amagesc singura...sa rabd continuu....?
Sunt constienta si stiu foarte bine ca eu am gresit aici...am gresit foarte mult si regret....dar eram atat de tanara si speriata.....
in 2002 m-am casatorit cu un baiat pe care il iubeam nebuneste...in alt oras...departe de casa...il iubeam foarte mult.....eram asa de indragostita de el...si casnicia noastra a durat numai cateva luni....divortul a intervenit din mana soacrei....am fost f dezamagita si am suferit enorm....nici nu stiti cat de mult....sad.gif

In 2004 am cunoscut un tip pe net..si...in 2005 m-am recasatorit cu acest tip fara sa il iubesc....in alt oras.....era asa de bun ca painea lui DD toti ma felicitau si ma invidiau ca am pus mana pe asa baiat bun...dar nu il iubeam deloc si imi parea rau...ma simteam vinovata....vedeam in el doar un bun prieten la care tineam atat...si apoi am vrut de 4 ori sa ma despart de el...dar el era indragostit lulea de mine...ma implora in genunghi sa nu-l parasesc...plangea....si imi era asa de mila de el...apoi am stat sa ma gandesc ce sa fac...ce ma fac cu el...si am vazut in el un tata f bun pt copiii mei.....asa ca dupa 7 luni i-am acceptat cererea in casatorie....foarte greu am zis da in fata ofiterului starii civile...martorul nostru spunea ca aratam ca si cum eram gata sa fug...si ii era teama de asta...eram atat de nesigura si atat de speriata.......desi anumite pers stiau ca nu am nici un sentiment pt el mi-au zis :"lasa,nu-i nika,cu timpul o sa ajungi sa-l iubesti mult,nu esti singura"....si gandindu-ma ca el fiind baiat bun ce ma iubea mult ,o sa ajung sa-l iubesc cu timpul....
Si uite ca au trecut aproape 5 ani...am tot incercat din rasputeri sa ma indragostesc de el,sa-l iubesc,am facut totul...i-am facut si toate poftele...am facut f multe sacrificii si eforturi ca sa fie bine...si degeaba...eu tot nu-l iubesc...nu-l doresc ca barbat...si imi e din ce in ce mai greu sa traiesc cu el....si nu e asa de bun cum il credeam ....are si el defectele lui ca orice barbat....e atat de imatur,atat de visator,atat de incapatanat,mereu bagat in datorii,pretentios...nu ne potrivim mai deloc....nu comunicam ca lumea....nu pot rade cu el....nu-i pot povesti ceva fara sa ma caute si pe mine sa ma judece si sa ma acuze...eu mereu sunt vesnica vinovata....intotdeauna....dk el si-a dat in cap cu ceva eu sunt vinovata...si dk a gresit el cauta imediat cauza si sa acuze pe altii ce l-a determinat sa faca greseala,se spala pe maini....nu ma simt deloc bine cu el....ma enerveaza asa tare prezenta lui....nu-i mai suport gesturile...nu ma simt deloc atrasa de el...de fapt niciodata nu m-a atras nici fizic nici sexual....desi nu e un barbat urat...e chiar barbat bine...doar ca eu sunt buba...ma simt rece cand ma atinge....nu imi place nimic la el....m-am gandit ca dk facem un copil o sa fie altfel,o sa se maturizeze si el.....poate o sa-l iubesc....in 2008 am dat nastere unui baietel.....pe care il iubesc f mult....doar ca acum mai rau e....nu il suport deloc pe el....nu imi place...ma sufoca faptul ca sunt sotia lui...casnicia....m-am saturat de certuri...mereu ne certam din orice...ne contrazicem des...vreau sa fiu libera...sa nu mai fiu sotie....desi de multe ori am incercat sa ma despart de el...mereu intervenea cineva ca sa ne impace...si mai era si mila...sau nu aveam eu curaj din cauza copilului ca las copilul fara tata....si nu am nici o situatie financiare buna cat s-o duc bine...intrun oras strain...dar nu mai pot....nu ma potrivesc deloc cu el...suntem atat de diferiti.....m-am saturat sa imi starneasca nervi simpla lui prezenta...dar ma gandesc la copil....nu vreau sa sufere copilul...

si in plus...am cunoscut pe cineva....cu care ma inteleg asa de bine...ne potrivim total...radem...comunicam asa de frumos...e atata pasiune intre noi...ma face sa simt ca traiesc....sa ma simt atat de fericita...sa zambesc...lucruri pe care nu le am simtit niciodata cu sotul meu...si simt ca il iubesc pe omul asta....simt ca ma pot indragosti de omul asta...imi place asa de mult de el...desi e mai mare cu 11 ani ca mine...dar suntem atat de compatibili...si la zodie...eu sagetator el leu....sotul e capricorn...si leul asta de care imi place...e divortat si el de curand...pur si simplu nu s-a mai inteles cu sotia capricorn...si tot ea l-a parasit...eu nu ma gandesc sa fiu cu el de tot...adik sa avem o relatie apropiata nu cred ca e posibil...din motive de ale mele...el nu a avut nici o legatura cu decizia mea...mereu mi-a zis sa nu divortez niciodata pt un alt barbat...ci numai si numai dk e total imposibila continuarea casatoriei...sa ma gandesc si la copil....si adevarul e ca nu pt el vreau divortul.....ci pt ca nu mai pot trai cu un om pt care nu simt nimic...si nu mi se pare corect fata de el...sa fie casatorit cu o femeie care nu simte nici iubire ,nici respect....decat doar mila!

nu stiu ce sa fac....ma apasa rau gandul asta...cand sunt cu el e ca o tortura,nu ma simt deloc bine,uneori simt ca ma sufoca....nu-l doresc deloc....vreau sa fiu libera...singura...dar imi e tare teama sa nu regret mai tarziu divortul...

Aceasta postare a fost editata de teoteo: Mar 25 2010, 04:06 PM
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
teoteo
postare Mar 25 2010, 04:18 PM
Postare #2


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884



As vrea sa precizez ca nu vreau divortul doar pt ca l-am cunoscut pe dl.Leu....el imi e mai mult un bun prieten cu care ma inteleg super bine....deci nu vreau sa divortez ca sa fiu cu el....

Acest barbat pur si simplu mi-a deschis ochii fara sa imi zica nimic...pur si simplu faptul ca il cunosc si ce am trait cu el m-a facut sa fac comparatie intre el si sotul...m-a facut sa ma intreb dk e ok sa traiesc asa ca sotie "moarta"...sa nu ma pot bucura de iubire,de -o a doua sansa dk e sa fie...sa nu ma pot bucura de fericire....vreu sa fiu fericita...sa simt ca traiesc...ca sunt femeie...sa zambesc...sa ma bucur de viata....vesela...si toate astea le-am simtit cu dl.leu...chiar dk nu e sa fie sa fim impreuna...nu conteaza...asta e...eu vreau pt mine...sa ma simt mai bine...decat nervi si certuri....

am mai fost divortata...dara sa umblu prin tribunale...fara sa ma prezint la infatisari....doar am lipsit crezand ca asa nu va obtine divortul...eram atat de tanara si neexperimentata....am fost la tribunal doar o singura data...sa imi iau actul cu divortul irevocabil...cand nu se mai putea face nimic...sad.gif

si nu mi-a fost deloc bine ca divortata...m-am simtit atat de singura...de pierduta...eram in anul 2 de facultate...

dar acum e altfel...am copil...si nu vreau sa ma intorc in orasul meu...vreau sa stau in orasul in care m-am maritat...pt ca aici am servici chiar dk nu e bine platit....tare ma tem sa nu imi fie greu sa nu pot face fatza....ma intreb dk se merita divortul...
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
moni_k
postare Mar 25 2010, 04:26 PM
Postare #3


Top Silver Member
*******

Grup: Top Silver Members
Postari: 2,380
Inscris la: 9-December 09
Din: bucuresti
Membru nr.: 121,769



salut... eu cred din tot sufletul in versul "unde dragoste nu e, nimic nu e". sigur, e un cliseu... dar pentru mine reprezinta esenta unei relatii. pentru ca sunt destule compromisuri de facut intr-o casnicie, chiar si atunci cand exista dragoste. nici nu vreau sa ma gandesc cum poate sa fie fara! cu-atat mai mult cu cat aveti si un bebe, care de la voi invata cum ar trebui sa fie o familie. si cum pentru mine cel mai important lucru e dragostea, as vrea ca puiul meu sa o simta... dragostea parintilor pentru copil, dar si dragostea dintre noi, apropierea, afectiunea, tandretea sunt detalii care i se imprima de cand e mic, iar cand va fi mare va cauta aceste valori...
casnicia sau divortul nu se masoara in profitabilitate - merita sau nu merita sa divortezi. sunt lucruri pe care le simti (sau nu).


--------------------

MAMICI DE SEPTEMBRIE 2010 - ZILE DE NASTERE
1. Ramela (Rami) – 02 Ianuarie, Constanta
2. Carmen (Carmen_10) - 11 Ianuarie, Bucuresti
3. Ramona (ramona.p) – 17 Februarie, Bucuresti
4. Valentina (Valentinna24) – 25 Februarie
5. Otilia (ramike81) – 26 Februarie, Ourense, Spania
6. Marina (marina_m) - 8 Martie, Bucuresti
7. Mariana (marysa) - 4 Aprilie, Husi
8. Roxana (Raisa 13) - 16 Aprilie - Bucuresti
9. Simona Elena (Simona1704) - 17 Aprilie, Mangalia
10. Roxana Maria (roxxy_tweety) – 31 Mai, Torino, Italia
11. Dorina (buburici) - 25 Iunie, Bucuresti
12. Roxana (Rock) - 11 Iulie, Bucuresti,
13. Monica (Moni_k) – 18 Iulie, Bucuresti
14. Oana (onutz) - 30 iulie - Timisoara
15. Violeta (Briana02) – 02 August, Braila
16. Maria (sufletel6) - 06 Septembrie, Timisoara
17. Alexandra (Alex_zuz) - 14 Septembrie, Bucuresti
18. Ioana (Ioana_octombrie2009) – 26 Septembrie, Bucuresti
19. Bianca (Edenevysh) – 20 Octombrie, Targoviste
20. Dana (treboranad) - 23 Noiembrie, Bucuresti
21. Maria Magdalena(maria_magdalena) - 12 Decembrie, Aberdeen, Scotia
22. Luchiana (luchiana) - 19 Decembrie, Targoviste
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
teoteo
postare Mar 25 2010, 07:53 PM
Postare #4


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884




QUOTE(moni_k @ Mar 25 2010, 04:26 PM) *
salut... eu cred din tot sufletul in versul "unde dragoste nu e, nimic nu e". sigur, e un cliseu... dar pentru mine reprezinta esenta unei relatii. pentru ca sunt destule compromisuri de facut intr-o casnicie, chiar si atunci cand exista dragoste. nici nu vreau sa ma gandesc cum poate sa fie fara! cu-atat mai mult cu cat aveti si un bebe, care de la voi invata cum ar trebui sa fie o familie. si cum pentru mine cel mai important lucru e dragostea, as vrea ca puiul meu sa o simta... dragostea parintilor pentru copil, dar si dragostea dintre noi, apropierea, afectiunea, tandretea sunt detalii care i se imprima de cand e mic, iar cand va fi mare va cauta aceste valori...
casnicia sau divortul nu se masoara in profitabilitate - merita sau nu merita sa divortezi. sunt lucruri pe care le simti (sau nu).


ma tot gandesc la copil...ma gandesc sa nu ma urasca ca nu l-am lasat sa aibe o familie din mama si tatal lui...mi-e teama sa nu gresesc cu divortul asta pt copil....si sa nu raman pe viata singura...

  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
USA
postare Mar 25 2010, 08:02 PM
Postare #5


Top Golden Member
**********

Grup: Top Golden Members
Postari: 17,963
Inscris la: 5-May 08
Din: U.S.A.-Boston MA
Membru nr.: 22,516



>
QUOTE(teoteo @ Mar 25 2010, 01:53 PM) *
ma tot gandesc la copil...ma gandesc sa nu ma urasca ca nu l-am lasat sa aibe o familie din mama si tatal lui...mi-e teama sa nu gresesc cu divortul asta pt copil....si sa nu raman pe viata singura...


Poti spune si invers....daca copilul iti va reprosa ca ti-ai irosit tineretea ptr ceva ceea ce nu merita...sincer yo una nu stiu cat de valoros este faptul sa creasca copilul cu ambii parinti intr-o cearta si ignoranta continua..decat sa se simta extrem de iubit de amandoi si sa va vada fericiti pe amandoi.....
In cazul tau mie una mi se pare clara situatia.....so, nici o indoiala despre ceea ce e de facut....mie una nu mi se pare deloc rezonabil sa traiesti in acest ritm ptr copilul tau..care nu stii daca va aprecia sau nu mai tarziu faptul ca ai stat in relatie contrar sentimentelor tale.....

Eu mereu m-am ghidat asa...daca mie mie bine si copilului ii e bine.....so, cauta sa faci sa creezi sa deicizi o atmosfera cat mai sanatoasa tie in primul rand si automat si copilului......faptul ca nu stati impreuna nu va va impiedica sa va cresteti copilul impreuna ..sa il iubiti in egal..sa il protejati si sa ii urmariti binele..orice ar fii....

Si nu in cele din urma..tu/voi..sunteti lectia lui de viata pe mai departe.....cum te simti imaginand ca el, puiul vostru...va accepta la maturitate o relatie de acest gen ptr ca el asa crede ca e normal?....

Atat am avut de spus....intr-o relatie merita sa pui tot efortul..dar daca nu merge..nu are rost sa te amagesti cu ceea ce nu este si poate va fii.....cauta sa traiesti fiecare zii asa cum este UNICATA...si trecatoare.....

Aceasta postare a fost editata de USA: Mar 25 2010, 08:03 PM


--------------------
TOT CE E MAI FRUMOS PE LUME E ZAMBETUL DE COPIL!!!

Laugh as much as you breathe and love as long as you live.
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
NELLY_L
postare Mar 25 2010, 08:15 PM
Postare #6


Top Junior
**

Grup: Members Plus
Postari: 75
Inscris la: 19-March 10
Membru nr.: 135,781



QUOTE(teoteo @ Mar 25 2010, 04:18 PM) *
As vrea sa precizez ca nu vreau divortul doar pt ca l-am cunoscut pe dl.Leu....el imi e mai mult un bun prieten cu care ma inteleg super bine....deci nu vreau sa divortez ca sa fiu cu el....

Acest barbat pur si simplu mi-a deschis ochii fara sa imi zica nimic...pur si simplu faptul ca il cunosc si ce am trait cu el m-a facut sa fac comparatie intre el si sotul...m-a facut sa ma intreb dk e ok sa traiesc asa ca sotie "moarta"...sa nu ma pot bucura de iubire,de -o a doua sansa dk e sa fie...sa nu ma pot bucura de fericire....vreu sa fiu fericita...sa simt ca traiesc...ca sunt femeie...sa zambesc...sa ma bucur de viata....vesela...si toate astea le-am simtit cu dl.leu...chiar dk nu e sa fie sa fim impreuna...nu conteaza...asta e...eu vreau pt mine...sa ma simt mai bine...decat nervi si certuri....

am mai fost divortata...dara sa umblu prin tribunale...fara sa ma prezint la infatisari....doar am lipsit crezand ca asa nu va obtine divortul...eram atat de tanara si neexperimentata....am fost la tribunal doar o singura data...sa imi iau actul cu divortul irevocabil...cand nu se mai putea face nimic...sad.gif

si nu mi-a fost deloc bine ca divortata...m-am simtit atat de singura...de pierduta...eram in anul 2 de facultate...

dar acum e altfel...am copil...si nu vreau sa ma intorc in orasul meu...vreau sa stau in orasul in care m-am maritat...pt ca aici am servici chiar dk nu e bine platit....tare ma tem sa nu imi fie greu sa nu pot face fatza....ma intreb dk se merita divortul...

Scuze ca intervin si eu. Sunt o viitoare mamica recent divortata(e adevarat din cauza soacrei sau mai bine zis din cauza incapacitatii sotului de a se impune si a stabili o limita intre fam si mama) dar sunt de acord ca acel copil are nevoie de liniste si nu de certuri cel putin asta e parerea mea pt ca eu am decis sa-mi cresc copilul singura decat alaturi de cineva care fuge sub fusta mamei si ia de bun tot ce zice ea. Sa stii ca nu mi-a fost usor sa ma decid pt ca la inceput chiar fam mea a fost de partea lui si mi s-a spus nu puteai sa suporti de dragul copilului? Cand am pus piciorul in prag si le-am spus ca la mine cine se gandeste ca nu vreau sa-i influentez dar sa se puna in situatia mea au devenit cei mai puternici aliati. Fratele meu acum nu stie ce sa-mi faca ce sa-mi cumpere, mama mea se lauda peste tot cu nepotelul ei si cu fiica cea puternica(eu)m-au sustinut financiar enormsi cateodata nu-mi vine sa cred ca sunt aceeasi care-mi spuneau sa stau legata si sa sufar. Asa ca sfatul meu este ca indiferent de decizie fii TU cea care hotaraste si mergi pana la capat, nu lasa pe nimeni sa-ti influenteze gandurile si asuma-ti responsabilitatea pt ca dupa mine ai 2 variante:
-ramai casatorita =te calmezi, gata cu plansul si devii nevasta ideala dar imuna(fara sentimente)
-divortezi si iti cresti copilul asa cum crezi de cuviinta si mergi inainte fara regrete si fara sa faci nici un pas inapoi. O seara placuta va doresc si sa dea domnul sa fii fericita asa cum iti doresti
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
teoteo
postare Mar 25 2010, 09:10 PM
Postare #7


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884



QUOTE(NELLY_L @ Mar 25 2010, 08:15 PM) *
Scuze ca intervin si eu. Sunt o viitoare mamica recent divortata(e adevarat din cauza soacrei sau mai bine zis din cauza incapacitatii sotului de a se impune si a stabili o limita intre fam si mama) dar sunt de acord ca acel copil are nevoie de liniste si nu de certuri cel putin asta e parerea mea pt ca eu am decis sa-mi cresc copilul singura decat alaturi de cineva care fuge sub fusta mamei si ia de bun tot ce zice ea. Sa stii ca nu mi-a fost usor sa ma decid pt ca la inceput chiar fam mea a fost de partea lui si mi s-a spus nu puteai sa suporti de dragul copilului? Cand am pus piciorul in prag si le-am spus ca la mine cine se gandeste ca nu vreau sa-i influentez dar sa se puna in situatia mea au devenit cei mai puternici aliati. Fratele meu acum nu stie ce sa-mi faca ce sa-mi cumpere, mama mea se lauda peste tot cu nepotelul ei si cu fiica cea puternica(eu)m-au sustinut financiar enormsi cateodata nu-mi vine sa cred ca sunt aceeasi care-mi spuneau sa stau legata si sa sufar. Asa ca sfatul meu este ca indiferent de decizie fii TU cea care hotaraste si mergi pana la capat, nu lasa pe nimeni sa-ti influenteze gandurile si asuma-ti responsabilitatea pt ca dupa mine ai 2 variante:
-ramai casatorita =te calmezi, gata cu plansul si devii nevasta ideala dar imuna(fara sentimente)
-divortezi si iti cresti copilul asa cum crezi de cuviinta si mergi inainte fara regrete si fara sa faci nici un pas inapoi. O seara placuta va doresc si sa dea domnul sa fii fericita asa cum iti doresti



cat de bine cunosc asta....doare f tare...asa a fost la prima casatorie...nu iesea de sub fusta mamei...din cuvantul ei...tot ce spunea era ok....e mai bine ca nu ai ramas cu el....pt ca ai fi fost f nefericita....

ma bucur ca ai avut curaj si sa alegi ce crezi ca e mai bine pt voi!va doresc din suflet mult succes sa va fie bine si sa reusesti in tot ce ti-ai propus! am inteles ca nu e deloc usor sa fii mama singura...cred ca curand o sa aflu si eu cum e sa fiu mama singura....sper doar sa nu fie prea greu...sa pot face fatza si sa imi pot creste copilul...

iti doresc sarcina usoara si nastere usoara,bebe sanatos si laptic bun!si toata fericirea si sanatatea din lume! trandafir.gif

USA si NELLY,ma bucur mult ca ati venit pe topicul acesta,am mare nevoie de voi....


nu vreau deloc sa raman o sotie ideala dar imuna....am doar 28 de ani....vreau sa iubesc,sa traiesc cu adevarat....cand ma uit la copil....seamana izbitor de mult cu sotul...leit el....nici nu s-ar spune ca sunt mama lui....dar cu toate astea imi iubesc f mult copilul chiar dk de multe ori in el il vad pe sotz....vreau sa-i ofer copilului tot ce-i trebuie...sa fie happy si sanatos...iubit ....

nu vreau sa renunt la Buc...eu sunt din provincie cam la 350 km de Buc...si as vrea sa raman in Buc...noi nu avem casa noastra....stam in chirie....ma tot gandesc dk o sa imi pot creste singura copilul...sa stau in chirie cu el ....sotul e din Buc,nu e pb pt el,se poate intoarce la parintii lui care au ap in buc .....intrebarea e dk o sa fac fatza....desi am salariu mic...10 mil...chiriile sunt mari in buc....nu vreau sa renunt la buc pt copil...pt ca nu vreau sa stea departe de tatal lui...vreau sa-l vada ori de cate ori simte nevoia...de cate ori vrea...sa fie aproape de el....sa simta ca are tata si care il iubeste...nu vreau sa ajung in postura de a nu mai face fatza sa nu mai pot sta in buc din cauza salariului mic si a chiriei mari....desi nu am pretentii...ma multumesc cu o camera in care sa imi cresc copilul....curand tre sa incep munka si copilul tre sa-l dau la cresa ca nu am pe nimeni aici care sa stea cu el....ma gandesc si imi doresc asa de mult sa imi pot creste copilul in Buc....imi e atat de teama sa nu reusesc...pt ca am si o pb de sanatate si nu e deloc usor sad.gif

Aceasta postare a fost editata de teoteo: Mar 25 2010, 09:15 PM
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
USA
postare Mar 25 2010, 09:19 PM
Postare #8


Top Golden Member
**********

Grup: Top Golden Members
Postari: 17,963
Inscris la: 5-May 08
Din: U.S.A.-Boston MA
Membru nr.: 22,516



Cand vrei si decizi ceva...o incepi cu istetime si nu hodornk tronk..cauta sa gasesti o chirie mai mica..ceva plauzibil macar o vreme ca mama singura....cauta sa calculezi costuri si alte cele..cauta sa iti aciui ceva banuti stiuti de tine...so, fii isteata(nu zic ca nu esti..asa e vorba)..si asterneti mai innainte patul....si cand te simti pregatita faci pasul.....asa gandesc yo...

Iti recunosc ca nu stiu cat de capabila as fii sa si fac asta....dar, teoretic asa cred yo ca e bine..

Si nu in final iti spun o conlcuzie...femeia/mama este puternica, extrem de puternica, nici nu banuim uneori...sunt un om plimbat, trecut prin multeeee..si yo am venit din provincie in Buc la studii si am ramas..cu munca.....so, stiu ce inseamna chirii..lucram la doua job-uri sa pot platii darile si sa trimit si bani fratelui la facultate mai tarziu..am luptat crunt ca el sa faca si sa termine scoala..si acum e bine super bine.......atat doar, yo eram atunci singura..fara copil...sunt constienta ca iti va fii super greu ca copilul..dar sunt sigura ca el te va ajuta cat de cat cu cel micut....

Tu le stii mai bine....dar nu banii sa fie motivul ptr care tu sa iti inchizi viata!
Pupik si Dumnezeu sa iti ajute sa alegi calea buna a vietii tale!


Aceasta postare a fost editata de USA: Mar 25 2010, 09:19 PM


--------------------
TOT CE E MAI FRUMOS PE LUME E ZAMBETUL DE COPIL!!!

Laugh as much as you breathe and love as long as you live.
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
teoteo
postare Mar 25 2010, 11:10 PM
Postare #9


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884



QUOTE(USA @ Mar 25 2010, 09:19 PM) *
Cand vrei si decizi ceva...o incepi cu istetime si nu hodornk tronk..cauta sa gasesti o chirie mai mica..ceva plauzibil macar o vreme ca mama singura....cauta sa calculezi costuri si alte cele..cauta sa iti aciui ceva banuti stiuti de tine...so, fii isteata(nu zic ca nu esti..asa e vorba)..si asterneti mai innainte patul....si cand te simti pregatita faci pasul.....asa gandesc yo...

Iti recunosc ca nu stiu cat de capabila as fii sa si fac asta....dar, teoretic asa cred yo ca e bine..

Si nu in final iti spun o conlcuzie...femeia/mama este puternica, extrem de puternica, nici nu banuim uneori...sunt un om plimbat, trecut prin multeeee..si yo am venit din provincie in Buc la studii si am ramas..cu munca.....so, stiu ce inseamna chirii..lucram la doua job-uri sa pot platii darile si sa trimit si bani fratelui la facultate mai tarziu..am luptat crunt ca el sa faca si sa termine scoala..si acum e bine super bine.......atat doar, yo eram atunci singura..fara copil...sunt constienta ca iti va fii super greu ca copilul..dar sunt sigura ca el te va ajuta cat de cat cu cel micut....

Tu le stii mai bine....dar nu banii sa fie motivul ptr care tu sa iti inchizi viata!
Pupik si Dumnezeu sa iti ajute sa alegi calea buna a vietii tale!


ai dreptate...
chiar asa vreau sa fac...desi in momentul din fatza eu si sotul nu mai locuim impreuna de aproape 1 an...el a ramas in buc...eu in provincie in concediu crestere copil....peste cateva luni incep munk...copilul tre dat la cresa....
desi sotul stie ca nu mai vreau sa fiu sotie...si i-am zis ca e liber sa faca ce vrea...si sa se considere liber......i-am zis ca isi poate reface viata dk vrea..dar nici sa nu auda....vrea sa ne mutam impreuna in Buc...si tot cauta un loc pt noi... ma gandesc sa accept...si intre timp cat o sa fiu acolo...sa imi caut chirie mai mica....cand incep munca sa vad ce mai e cu salariile ca s-au scazut cu 20 %....pe scurt vreau sa pregatesc teritoriul inainte de divort...desi i-am propus sa divortam si poate locui cu noi...pt copil...dar fiecare cu viata noastra...nici sa nu auda....am incercat sa-i zis sa divortam si ramanem impreuna pana s-o satura de mine sau pana o gasi pe alta...nu-i convine nici asa....imi doresc atat de mult sa nu mai fim sot si sotie...sincer mi-ar fi placut mai mult sa-l iubesc...sau macar sa ne intelegem si noi...sa comunicam cat de cat...dar nu merge...nu avem mai nik in comun decat copilul...
imi privesc copilasul...si imi pare asa de rau...ma doare crunt ca copilasul meu nu va avea familia lui ca ceilalti copilasi...familie din mama si tata....ma simt ca si cum il condamn la o viata fara familie ca il chinui sa nu aibe familia lui.....

sper din tot sufletul sa gasesc pe cineva cu care sa ma potrivesc cat de cat si mai ales pt care sa simt ceva!sa imi refac viata cu cineva ca dl leu....si care sa fie un bun prieten pt copilul meu...caci locul tatalui nu va fi inlocuit niciodata...sotul meu este si va fi mereu tatal lui...

imi vine atat de greu...am plans,langa copilul meu adormit, in genunchi la DD...sa ma ajute sa aleg calea cea mai buna...sa iau decizia corecta...
divortul suna atat de dureros,e dupa faza cu moartea cuiva drag....pe de o parte e si ca o binecuvantare pt mine...sa ma eliberez ca sotie imuna....

tare ma tem de necunoscut...sa nu dau de mai rau...sa nu esuez...sa nu ma nenorocesc si mai rau ca femeie si mama singura....

ma rog din tot sufletul la Dumnezeu sa ma ajute sa aleg calea buna a vietii mele! pray.gif

Aceasta postare a fost editata de teoteo: Mar 25 2010, 11:16 PM
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
teoteo
postare Mar 25 2010, 11:19 PM
Postare #10


Junior
*

Grup: Members Plus
Postari: 21
Inscris la: 25-March 10
Membru nr.: 136,884



Doamnelor si domnilor...
Va rog sa veniti aici cu pareri pro si contra,cu sfaturi,cu povestea experientei voastre sau a altora....am nevoie de voi! oFloare1.gif
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Reclama
postare
Postare #


Reclama









Reclama
  Daca iti place acest topic recomanda pe facebook :
Go to the top of the page
 
Quote Post

5 Pagini V   1 2 3 > » 
Reply to this topicStart new topic

 

RSS Versiune Lo-Fi Acum este ora: 15th September 2014 - 04:01 AM