Versiunea printabila a topicului

Dati clic aici pentru a vizualiza acest topic in formatul sau original

UtileCopii Forum. Utile Despre Copii _ Blog mamiralu _ Viata In Doi

Postata de: mamiralu Jun 16 2009, 12:23 PM

-Incercati sa impartiti activitatile casnice. De exemplu, tu speli vasele, el da cu aspiratorul.
-Fura din hobby-urile lui si fa-le ale tale.
-Surprinde-l cu tinute noi, obiecte decorative, mancaruri preferate fac_curat.gif fac_curat.gif

Postata de: mamiralu Jun 16 2009, 12:24 PM

O casatorie sanatoasa se bazeaza pe o fundatie de adevar, onestitate, onoare, respect, si deasupra tuturor, angajament. Cuplurile nu au o problema in a ramane impreuna, asta este partea cea mai usoara. Elementul dificil al mariajului este de fapt sa fii fericit si satisfacut. Nu ai fi spus,nu?
Raspunzand la intrebarile de mai jos, vei afla cum sa fii fericita in casnicia ta:
1. Care este scopul casniciei tale?
2. Care crezi ca este adevarul pentru casnicia ta?
3. Si de unde vin aceste pareri?
Multi dintre noi aleg casnicia pentru ca nu vrem sa fim singuri. Ne dorim o relatie de durata pentru a pasi impreuna pe tot parcursul vietii. Asta inseamna ca sotul si sotia nu ar trebui sa mearga pe drumuri separate, ci sa ramana impreuna pe acelasi drum invatand si crescand impreuna.
trandafir.gif trandafir.gif trandafir.gif trandafir.gif trandafir.gif

Postata de: mamiralu Jun 16 2009, 02:09 PM



Scopul casniciei noastre

Sa ne iubim unul pe altul...
Sa ne ajutam unul pe altul...
Sa credem unul in altul...
Sa ne folosim cu intelepciune timpul, talentele si resursele pentri a-i binecuvanta pe ati...
Sa ne inchinam impreuna...
Pentru totdeauna.
Caminul nostru va fi un loc in care familia, prietenii, musafirii nostrii sa gaseasca bucurie , mangaiere, pace si fericire. Vom cauta sa cream un mediu curat si ordonat, placut si confortabil. Vom alege cu intelpciune ce mancam, ce bem, ce citi, ce privim, ce facem acasa. Vrem sa ne invatam copiii sa iubeasca, sa invete, sa rada sa lucreze si sa dezvolte talentele unice.


Postata de: livya Jun 16 2009, 02:50 PM

QUOTE(mamiralu @ Jun 16 2009, 02:09 PM) *
Scopul casniciei noastre

Sa ne iubim unul pe altul...
Sa ne ajutam unul pe altul...
Sa credem unul in altul...
Sa ne folosim cu intelepciune timpul, talentele si resursele pentri a-i binecuvanta pe ati...
Sa ne inchinam impreuna...
Pentru totdeauna.
Caminul nostru va fi un loc in care familia, prietenii, musafirii nostrii sa gaseasca bucurie , mangaiere, pace si fericire. Vom cauta sa cream un mediu curat si ordonat, placut si confortabil. Vom alege cu intelpciune ce mancam, ce bem, ce citi, ce privim, ce facem acasa. Vrem sa ne invatam copiii sa iubeasca, sa invete, sa rada sa lucreze si sa dezvolte talentele unice.

asa e ...adevarat trandafir.gif

Postata de: Mikaell Jun 16 2009, 03:17 PM

QUOTE(mamiralu @ Jun 16 2009, 11:39 PM) *
Scopul casniciei noastre

Sa ne iubim unul pe altul...
Sa ne ajutam unul pe altul...
Sa credem unul in altul...
Sa ne folosim cu intelepciune timpul, talentele si resursele pentri a-i binecuvanta pe ati...
Sa ne inchinam impreuna...
Pentru totdeauna.
Caminul nostru va fi un loc in care familia, prietenii, musafirii nostrii sa gaseasca bucurie , mangaiere, pace si fericire. Vom cauta sa cream un mediu curat si ordonat, placut si confortabil. Vom alege cu intelpciune ce mancam, ce bem, ce citi, ce privim, ce facem acasa. Vrem sa ne invatam copiii sa iubeasca, sa invete, sa rada sa lucreze si sa dezvolte talentele unice.

foarte frumos eusa_clap.gif
eu cu sotul meu ne ajutam,facem multe lucruri impreuna,avem incredere unul in altul nu mai spun cat de mult ne iubim sper sa fim asa toata viata!iar copilul(sau copiii) nostru va avea de invatat din iubirea noastra!!!

Postata de: raela Jun 17 2009, 11:18 AM

Mamiralu, esti casatorita?
Povesteste-ne despre tine.

Postata de: mamiralu Jun 17 2009, 02:15 PM

eh raela...doar nu faceam copii din flloori:))
desi la cat de mult imi doresc ...cred ca ma riscam si asa.=))
glumesc/....da raela...nu cu acte...dar m-am mutat cu sotul meu de 1 an jumate...o sa facem si actele cred ca luna ce vine:)ce sa zic...eu am 22 de ani el 31:) l-am cunoscut in ziua cand mi-am cunasoscut mama...si cand sufeream dupa un tip....de atunci nu mi-am mai luat gandul de la el...am iesit impreuna inca din prima zi,,,,ne intalneam des...mergeam la herculane cel mai des...eu lucram...el lucra....au fost si discuttii ,mai bn zis despartiri...el fiind foarte diplomat ...eu o artagosa:))dupa 6 luni ne-am mutat impreuna cu chirie...pentru ca eu am zis ca never nu voi sta cu soacra...(desi vreau sa zic ca am o soacra superba)ne-am mutat....nu ma lasa sa lucrez ca eu sunt slabuta si micutza:XX:X:dar in iulie asta-vara m-am riscat si m-am dus si eu la munca....iar acum in ianuarie 3 teste barza ne-au adus vestea cea mai tare....am uitat sa zic ca inca din prima seara cand ne=-am mutat impreuna ne-am apucat de copii:)))ti-a placut raela?

Postata de: mamiralu Jun 17 2009, 02:17 PM

ne mai certam ...nu e totul roz...cum nu cred ca asta depsre nici o famile...ca ar fi totul roz...dar alin ,sotul meu....evita certurile...asa ca am loc sa ma afirm=))

Postata de: raela Jun 17 2009, 03:03 PM

QUOTE(mamiralu @ Jun 17 2009, 03:17 PM) *
ne mai certam ...nu e totul roz...cum nu cred ca asta depsre nici o famile...ca ar fi totul roz...dar alin ,sotul meu....evita certurile...asa ca am loc sa ma afirm=))



E bun ca nu e chiar incapatanat. Iubitul meu e la fel de incapatanat ca mine....si de multe ori ne luam in coarne...si precum caprele alea de pe pod, cadem amandoi in apa.
Eu am 28 de ani si jumatate, nu sunt nici eu casatorita, la anu o sa fie, dupa cum planificasem. Dar bebe a venit mai devreme...l-a trimis Doamne Doamne.

Te pup si vorbim!

Postata de: mamiralu Jun 17 2009, 04:38 PM

si eu va pup si va doresc multa sanatate:)

Postata de: mamiralu Jul 28 2009, 07:21 PM




Certuri dese, accese de gelozie, probleme financiare, pierderea unei sarcini - sunt cateva dintre problemele care pot afecta viata de cuplu. Despre posibilitatile de rezolvare ne vorbeste psihologul Madi Vasile.

In multe cazuri, este necesar ajutorul specializat din partea unui psiholog. Cuplurile pot discuta cu un psihoterapeut care le poate face cateva recomandari.

In cadrul http://www.atelierpsi.ro/ (Psihologia: arta de a iubi viata), din perioada 20-22 februarie, va avea loc o discutie pe aceasta tema, unde cuplurile pot adresa intrebari si pot afla informatii suplimentare despre sanatatea in cuplu.

inseamna ca nu ne potrivim?
Mai curand inseamna ca aveti monologuri simultane in loc sa purtati un dialog, ca il auziti pe celalalt, dar nu il ascultati, ca il priviti, dar nu il vedeti, in sfarsit, inseamna ca, in loc sa comunicati, doar spuneti cuvinte. Iar daca, dupa ce va trece supararea, realizati ca v-ati certat "dintr-o prostie", mai poate insemna si ca aveti prea mult timp.

cat de normala este gelozia in cuplu?
Normal sau anormal, iata doi termeni dificil de definit. Ce inseamna "normal"? Ce este "normal"? Cine decide ce este "normal" sau nu si dupa care reguli? Pe de alta parte, e un fapt de observatie comuna frecventa ridicata cu care gelozia apare in viata cuplurilor, iar acest criteriu poate indica, statistic vorbind, normalitatea.

Fireste, cand gelozia devine impovaratoare, ea devine indicatorul unei stari cvasiperpetue de nesiguranta, neincredere, inadecvare, teama, egocentrism, imaturitate. In consecinta, iti sugerez ca, in loc sa te intrebi cat de "normala" e gelozia intre parteneri, sa reflectezi mai indeaproape la cat de multumita te simti in relatia ta. Astfel, ai posibilitatea de a considera gelozia drept unul dintre variatele aspecte ale vietii in doi, un "ingredient" al acesteia, daca vrei. Care poate da savoare ori... dimpotriva!

ce pot face pentru a evita micile conflicte?

Comunica! Adica fii atenta si la punctul de vedere al celuilalt. Asculta, empatizeaza, intelege. Imagineaza-ti, fie si pentru o clipa, ca te afli in locul lui. Sigur exista o bruma de adevar in ceea ce spune. Un adevar nu neaparat diferit de al tau. Vorbiti pe rand, fara sa va intrerupeti – e o forma de respect! Priveste opiniile pe care le aveti ca fiind doar diferite, nu obligatoriu conflictuale. Transformati contrariile in motive de a va redescoperi unul pe celalalt. E important sa va completati, nu sa semanati pana la identitate.

situatia financiara ne poate afecta relatia?
Da, in masura in care "finantele" au avut rol in stabilirea relatiei voastre. Da, daca nu va puteti imagina traind dincolo de un anumit standard de viata, cu care sunteti obisnuiti, fie ca vorbim de prea putini bani, fie de prea multi! Da, atunci cand vedeti in partener doar un companion de "vreme insorita". Nu, atunci cand relatia voastra e matura, armonioasa si trainica. Si cand a renunta la celalalt e ca si cum ai renunta la tine.

Postata de: mamiralu Jul 28 2009, 07:23 PM

cum imi pot da seama ca ma inseala?
Dupa parerea mea, pusa astfel, intrebarea sufera un viciu de logica. Mai concret spus, daca relatia voastra este ok si nu ai niciun motiv sa te gandesti ca partenerul te insala, e pur si simplu inutil, deplasat si distructiv sa incepi sa cauti indicii care sa deconspire o infidelitate imaginara. Practic, iti autosabotezi viata, linistea sufleteasca si increderea reciproca dintre voi.

Invers, daca relatia voastra "scartaie" si niciunul dintre voi nu pare dispus sa vorbeasca despre problemele pe care le aveti ori sa incerce sa remedieze in vreun fel situatia, iar aceste aspecte sunt motive suficiente pentru a-l suspecta de infidelitate - pentru probarea careia ai strans deja si unele indicii - probabil ca asa si este, drept pentru care intrebarea se goleste de continut.

cum putem trece peste pierderea unei sarcini?
O sarcina pierduta e un accident dureros in viata oricarui cuplu care isi doreste sa-si implineasca dragostea, sperantele si visele printr-o noua viata, care sa le semene si sa le apartina. Si nu cred ca poate determina sfarsitul unei relatii in care partenerii au "crescut" unul langa altul, pana la maturitatea deciziei de a avea un copil. Ambii parinti sufera, poate diferit, dar la fel de intens, desi, uzual, in astfel de situatii tindem sa acordam mai multa atentie mamei. Cu siguranta ca puteti trece si peste aceasta incercare a vietii, asa cum ati procedat si in alte situatii in care v-a fost greu: impreuna! Si, fireste, incercand din nou.

cum ii arat cat de important este pentru mine?
Cu oricare gand, zambet, atingere sau cuvant, prin care el se va simti inteles, acceptat, iubit. Cu fiecare gest care transmite increderea, siguranta si caldura pe care le simti in relatia voastra. Pe scurt, cu orice te-ar face fericita! In masura in care voi doi formati un intreg, el va intelege cat de important este pentru tine, tocmai pentru ca a devenit parte din tine.

<>m-a lovit odata .daca o va mai face?
Discutati despre acest lucru, pentru a intelege, impreuna, radacinile ascunse ale unui astfel de comportament. Teama de recidiva este justificata, atata vreme cat a fost trecut pragul psihologic al primei palme. Din nefericire, violenta domestica, fie ea si numai de limbaj, a devenit un "loc comun" al zilelor noastre. Iar daca problemele de acest gen persista, va sugerez sa apelati la un specialist.

cum il conving sa impartim sarcinile casnice?

Cu rabdare, cu tact si... cu mici recompense, indiferent cat de "dezastruos" indeplineste sarcinile la care te referi, mai ales la inceput. Exista barbati care considera ca rolul feminin in cuplu presupune si asumarea intregului set de indatoriri domestice, invocand modelul "femeii-eroina" preluat din familie, grupul de prieteni, literatura sau expectatii personale. Si "fluturat" asiduu de media, in reclamele la detergenti.

Cel mai bun lucru este sa vorbesti cu el si sa afli ce motive il determina sa considere sarcinile casnice prilejuri de enervare, oboseala, plictis sau chiar desconsiderare a "rolului" de barbat. Pe de alta parte, nu uita sa iei in calcul si sarcinile "extra-casnice" pe care le face (cumparaturi, carat de sacose, plata facturilor, schimbatul buteliei, reparatii prin casa, dusul si adusul copiilor la si de la scoala etc.) si pe care, poate, el nu ti le reproseaza daca nu le observi!

Postata de: mamiralu Jul 28 2009, 07:24 PM

avem plb in pat.cum il conving sa vorbeasca?
Disfunctiile de dinamica sexuala reprezinta, de cele mai multe ori, subiecte "tabu" intre parteneri, deoarece interfereaza puternic, prin sentimente de jena, teama, nesiguranta, inadecvare si chiar umilinta, cu cele mai intime paliere psihologice ale persoanei afectate: individualitate, autoperceptie, autoevaluare, stima de sine; in consecinta, afecteaza Eul in ansamblul sau.

Ele au o etiologie complexa, in care aspectul psihologic joaca un rol foarte important si care, prin perpetuarea problemei, poate deveni factor de mentinere sau chiar de agravare a problemei. In orice caz, dincolo de a trata drept o chestiune de orgoliu reticenta cu care cel afectat este dispus sa discute despre ce i se intampla, intrebarile puse cu tact si intelegere, la momentul potrivit, il pot face sa se deschida, treptat, catre comunicare, catre acceptarea problemei cu care va confruntati si, mai ales, catre necesitatea consultarii unui specialist in domeniu.

simt cum se indeparteaza de mine,ce pot sa fac?
Spune-i deschis ce simti. Nu te framanta singura, pandindu-i reactiile, "citindu-i" gandurile si interpretandu-i comportamentele, cautand cu incordare justificari "plauzibile" pentru atitudinea lui distanta. Comunicarea fireasca, profunda, in legatura cu ceea ce te ingrijoreaza, iti va oferi lamuririle de care ai nevoie, precum si modurile in care puteti indrepta lucrurile.

Nu-i reprosa "raceala", "distanta", aparenta indiferenta! Probabil ca n-a intentionat sa te raneasca, ci doar sa iti atraga atentia. Poate ca, fara sa-ti dai seama, chiar tu ai provocat aceasta reactie, intr-un moment – sau mai multe! – in care el a avut nevoie de tine si tu nu ai fost acolo. Sau poate ca este preocupat de ceva si ori nu stie cum sa iti spuna despre ce e vorba, ori incearca sa rezolve singur situatia.

In orice caz, indiferent ce probleme apar in cuplu, ele sunt provocate de actiunile ambilor parteneri. Din acest motiv, tot impreuna trebuie sa gasiti solutii la ele. Nu e niciodata numai "vina" unuia sau a altuia, asa cum indeobste ne place sa credem.

Postata de: mamiralu Jul 28 2009, 07:33 PM

Santajul sentimental este o forma de manipulare puternica, prin care persoanele apropiate noua ne ameninta, direct sau indirect, ca se vor supara si ne vor pedepsi daca nu facem ceea ce doresc ele.

Acest gen de santaj contine in interiorul sau o amenintare de genul: daca nu faci ce zic eu, voi pleca, te voi parasi, o sa mi se faca rau, cine stie ce se va intampla etc.

Santajistii de acest fel sunt de obicei persoane din anturajul nostru (prietenii nostri apropiati, partenerii, membrii familiei cu care am avut initial o relatie buna) care ne fac sa ne simtim obligati sa le indeplinim dorintele, vinovati daca ii refuzam sau sa ne fie teama ca ne vor parasi, daca nu-i ascultam.

Daca raspunzi "da" la cel putin una din intrebarile de mai jos, inseamna ca esti victima unui santaj sentimental:


Daca te regasesti in situatiile descrise mai sus, este necesar sa intelegi procesul: persoanele care te santajeaza sentimental se comporta in aparenta cu multa afectiune, te manipuleaza si te determina sa simti confuzie, dezorientare si iritare, iar in final sa iti pierzi increderea in tine si in propriile tale perceptii.

Postata de: mamiralu Jul 28 2009, 07:34 PM

Avand in vedere ca pentru a exista santaj sentimental este nevoie de doi oameni, a venit timpul sa recunosti care este rolul jucat de tine in aceasta situatie.

Fiecare dintre noi intra intr-o relatie cu punctele sale slabe: regrete, nesiguranta, temeri, iritari acumulate, suparari si nu putem fi santajati sentimental decat daca ii lasam pe cei apropiati sa afle care sunt punctele noastre sensibile si sa inteleaga ca vom reactiona prompt daca vor apasa pe "butoanele" in cauza.

Este important sa ne amintim ca, cedand de fiecare data in fata celor apropiati, le aratam cum sa ne santajeze in continuare, ii incurajam si le comunicam ca pot repeta santajul si in viitor. Daca nu facem efortul de a stopa santajul sentimental, ajungem sa punem in pericol relatiile noastre cele mai importante si intregul nostru respect de sine.

Trebuie sa invatam ca nimic nu se va schimba in viata noastra daca nu ne schimbam propriul comportament, ca a-l ruga pe cel de langa noi sa se schimbe nu are niciun efect si ca singura solutie este ca noi sa actionam.

Iata care sunt strategiile cele mai eficiente prin care poti stopa santajul sentimental:

1. Comunicarea non-defensiva: nu incerca sa-l schimbi pe cel de langa tine, ci schimba scenariul si raspunde presiunii lui cu urmatorul gen de fraza: "Imi pare rau ca esti suparat", "Inteleg ca tu vezi lucrurile in acest fel", "Este interesant", "Intr-adevar", "Hai sa vorbim cand vei fi mai calm", "Ai perfecta dreptate".

2.
Incearca sa-l transformi pe cel care te santajeaza intr-un aliat: deplaseaza conversatia si cere-i ajutorul in rezolvarea problemelor tale, zicandu-i, de exemplu: "Ma intreb daca m-ai putea ajuta sa gasesc o modalitate de rezolvare a situatiei".

3. Utilizeaza trocul pentru a permite fiecaruia dintre voi sa primeasca ce doreste, fara a se simti vinovat sau atacat; cu alte cuvinte, accepta sa faci schimbari in comportamentul tau si, in schimb, cere-i partenerului sa-si schimbe modul in care te trateaza (eu iti dau daca si tu imi dai ceva in schimb).

4.
Utilizeaza umorul pentru a-i arata celuilalt cum vezi tu comportamentul lui; va ajuta pe amandoi sa va relaxati si sa va aduceti aminte ce bine va intelegeati inainte.

Sponsorizat de Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)