O Poveste Pentru Tatici... Si Mamici..., sunt doar un copilas... Optiuni

[ruxy]

Trece-le cu vederea!

Eu si Sheila tocmai am sarbatorit implinirea a treizeci de ani de la casatoria noastra. Cineva a intrebat-o care e secretul acestei casnicii atat de indelungate, iar ea a raspuns urmatorul lucru:
-In ziua in care ne-am casatorit, am hotarat sa fac o lista cu zece din defectele lui Tim, pe care-- de dragul casniciei noastre-- le voi trece mereu cu vederea. Aveam sa invat sa traiesc cu aceste zece defecte.
Intrebata care erau defectele pe care le trecuse pe lista, Sheila a raspuns:
- N-am ajuns niciodata sa fac o lista... Dar de fiecare data cand viata ne este tulburata de unul din aceste defecte, imi spun: Norocul lui, este unul dintre cele zece defecte pe care am hotarat sa le trec cu vederea...
Tim Hudson

[ruxy]

Exista o poveste...care spune, ca in urma cu un numar de ani un om si-a pedepsit fetita in virsta de 5 ani pentru ca a risipit o hartie aurie de impachetat foarte scumpa.

Omul statea rau cu banii si deveni si mai suparat cand a vazut ca fetita a folosit hartia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun. Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunind:

"Acesta este pentru tine, taticule!..."
Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cind a vazut ca, de fapt, cutia era goala. El i-a spus pe un ton raspicat:
"Nu stiai, domnisoara, ca atunci cand da dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?"

Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis:
"Taticule, cutia nu este goala... Am suflat in ea atitea saruturi pana cand s-a umplut."

Tatal a ramas fara grai... S-a pus in genunchi si si-a imbratisat fetita si rugat-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.

La scurt timp dupa aceasta, micuta fetita a murit intr-un accident si se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii sale. Si de cite ori a fost descurajat sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar si isi amintea de dragostea care a pus-o fetita acolo.

Intr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, ca si oameni, primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai pretios decit asta.

Copiii, familia, prietenii sunt ca ingerii care te ridica pe picioarele tale atunci cind ai probleme sa-ti aduci aminte tu insuti sa zbori...

[ruxy]

Care sa fie cheia potrivita ?

La un calugar a venit o femeie sa-i ceara ajutorul, fiindca nu avea intelegere in casa.
- Ce-ai facut in aceasta situatie, a intrebat-o calugarul ?
- Am incercat sa-mi conving barbatul, certandu-l.
- Cand ati avut iar probleme, ce-ai mai facut ?
- Acelasi lucru, i-a raspuns din nou femeia. I-am reprosat si l-am certat. Si de fiecare data am facut la fel.
Atunci, calugarul a scos o gramada de chei si dandu-i una femeii a rugat-o sa deschida usa din fata lor. A incercat femeia, dar, nepotrivindu-se cheia respectiva, i-a cerut calugarului alta cheie.
- Poate n-ai stiut cum sa deschizi, i-a spus calugarul, mai incearca!
Dar oricat s-a straduit femeia, nu a putut deschide.
- Parinte, dati-mi toata gramada de chei si aflu eu care-i cea potrivita - l-a rugat aceasta. Privind-o cu caldura, duhovnicul i-a raspuns:
- Acum intelegi ce-am vrut sa-ti dovedesc ? Cum nu poti tu deschide acea usa cu o cheie nepotrivita, oricat ai incerca, tot asa nu poti deschide sufletul barbatului tau cu aceeasi vorba de cearta cu care incerci mereu. Cauta cheia potrivita si, daca o vei gasi, sigur vei putea deschide!

[ruxy]

---

O amenintare de zile mari...

Cred in ras. Cred ca rasul e hrana sufletului.
Tommy Lasorda

Micutul Benjamin se aseza la birou sa-i scrie o scrisoare lui Dumnezeu, ca sa-i ceara sa-i trimita o surioara. Incepu scrisoarea asa:

Doamne, Dumnezeule, am fost baiat cuminte...

Zabovi putin si se gandi. Nu! Dumnezeu n-o sa ma creada. Mototoli foaia de hartie si o lua de la capat:

Doamne Dumnezeule, de cele mai multe ori am fost un baietel cuminte...

Dar, se opri in mijlocul frazei si se gandi: Dumnezeu nu se va lasa impresionat de asta. Asa ca mototoli foaia de hartie si o arunca in cos.
Benjamin, se duse in baie si lua un prosop mare din dulap. Il duse in sufragerie, unde il intinse cu grija pe canapea. Il netezi cu mare bagare de seama. Apoi se opri in dreptul semineului si lua de pe tejghea de deasupra lui o statuie a Fecioarei Maria. O privise pe mama lui adesea stergand statuia de praf.
De cateva ori parintii ii spusesera ca putea sa priveasca statuia, dar ca nu avea voie sa o atinga. Acum, cu toata grija din lume o tinea in maini.
Benjamin aseza cu grija statuia pe prosop si o inveli. Apoi, infasura totul cu o banda elastica. Aseza statuia pe birou, lua o alta bucata de hartie si incepu sa scrie cea de-a treia scrisoare catre Dumnezeu. Suna in felul urmator:

Draga Doamne, daca vrei sa-ti mai vezi vreodata mama...

Extras din Moments for Mothers

[ruxy]

Un barbat si o femeie se casatorira la o varsta inaintata si spre marea lor bucurie si surprindere avura un copil. Il crescura cu toata iubirea si grija lor si, desi erau foarte saraci, il trimisera la scoala unui intelept pentru ca si sufletul sa-i fie cultivat. Intors acasa, baiatul avea o singura dorinta: aceea de a se revansa fata de parintii sai.
"Ce lucru as putea face care sa va faca intr-adevar placere?"
"Lucrul cel mai drag noua esti tu, fiule", raspunsera batranii. "Dar daca totusi tii sa ne faci un dar, adu-ne putin vin. Ne place foarte mult si sunt ani de zile de cand n-am mai baut un strop macar..."
Baiatul nu avea o letcaie. Intr-o zi, pe cand mergea prin padure sa taie lemne, isi intinse mainile in apa care curgea dintr-o cascada enorma si bau: i se paru ca apa avea gustul celui mai bun si mai limpede vin pe care-l gusta vreodata. Umplu un ulcior pe care-l avea cu el si se intoarse in graba acasa.
"Iata darul meu", le spuse parintilor. "Un ulcior de vin doar pentru voi."
Parintii gustara apa si, desi nu simteau decat gustul apei, ii zambira si-i multumira din inima. "Saptamana viitoare va voi aduce un altul", le spuse baiatul. Si asa facu multe saptamani la rand. Batranii intrara in joc: baura apa cu mult entuziasm si erau bucurosi sa vada bucuria inflorind pe chipul fiului lor.
Astfel, se intampla ceva nemaipomenit: bolile si ridurile le disparura.
Ca si cum acea apa ar fi avut ceva miraculos...

Este minunea cuvantului "multumesc". Sunt persoane care spala, calca, gatesc pentru altii timp de zece, douazeci, treizeci de ani. Le tin companie, ii ingrijesc, ii iubesc zi de zi si totusi n-au auzit niciodata spunandu-li-se "multumesc!".
A spune "multumesc" nu e o chestiune de politete. Inseamna sa-i spui celuilalt: "Stai! Mi-am dat seama ca existi!" De aceea lumea e plina de atatea persoane care nu se vad.

1. Petru 3:7 Barbatilor, purtati-va si voi, la rindul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedecate rugaciunile voastre.
Ephesians 6:1 Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri, caci este drept.
2."Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta" -este cea dintii porunca insotita de o fagaduinta-
3."ca sa fii fericit, si sa traiesti multa vreme pe pamint."

[liliana2u]

Si cat de mult conteaza sa spui acel 'multumesc'... uneori se mai uita... desi e cea mai frumoasa rasplata pt ceea ce facem!

[ruxy]

Iubitii mei parinti...

1. Mainile mele sunt micute. Va rog sa nu asteptati ca ceea ce-mi cereti sa fie perfect, indiferent daca e sa-mi fac patul, sa desenez sau sa arunc mingea.

2. Ochii mei nu vad lumea asa cum o vedeti voi cu ai vostri. Lasati-ma va rog s-o explorez eu singur fara sa interveniti cu restrictii ce nu sunt necesare.

3. Munca de pe langa casa va fi mereu acolo, dar eu n-am sa mai fiu mic decat o scurta perioada de vreme. Faceti-va timp va rog, sa-mi aratati si sa-mi explicati despre minunatiile din lumea aceasta.

4. Sentimentele mele sunt deosebit de plapande. Fiti sensibili la nevoile mele. Tratati-ma asa cum ati vrea sa fiti voi tratati.

5. Eu sunt un dar special al lui Dumnezeu pentru voi. Pastrati-ma asa cum vrea Dumnezeu. Cresteti-ma in simtul raspunderii fata de faptele mele. Dati-mi calauzirea in viata asa cum o vrea El. Supuneti-ma la disciplina cu multa dragoste.

6. Am nevoie de incurajare pentru a creste armonios. Critica aspra ma poate dobori. Incercati sa-mi corectati comportamentul fara sa ma criticati ca persoana.

7. Dati-mi libertatea sa iau decizii. Permiteti-mi sa falimentez, ca sa pot invata din greselile mele. Numai in felul acesta voi putea sa iau acele decizii corecte la care ma va supune viata de adult...

Si nu uitati...sa fiti langa mine...cresc, repede!

[ruxy]

Balada unui copil nenascut...


Picioarele mele plapande nu vor alerga niciodata pe pajistea inrourata a diminetii, ele mi-au fost strivite inainte ca sa salute rasaritul.
Degetele mele nu se vor intinde niciodata sa apuce laurii invingatorului, pentru ca alergarea mea s-a incheiat inainte de-a fi invatat sa fac primii pasi.

Inaltimea mea nu va fi niciodata masurata pe peretele casei; cresterea mea a fost oprita, cand inca nu ma vazuse nimeni. Buzele si gura mea nu vor gusta niciodata fructele gustoase ale pamantului, pentru ca eu am fost aruncat ca un fruct nedorit.

Ochii mei nu vor scruta niciodata cerul urmarind zmeul de hartie colorata cum se inalta in vazduh, ei mi-au fost distrusi atunci cand stateau in pantecut intunecos.

Nu voi sta niciodata pe deal cu parul in vantul primaverii; nu voi pasi niciodata pe tarmurile vietii si nu voi cunoaste niciodata bataia valurilor timpului, pentru ca eram pe drum, dar eram neiubit, si aceasta era vina mea cea mai mare.

Nu am nici un nume, un graunte de nisip, unul din mortii fara numar, dar fapta ce m-a facut cenusa pluteste rosie pe marea vesniciei.

[ruxy]

Era odata o familie fericita care locuia intr-o casa de la perifieria orasului. Intr-o noapte insa, izbucni un incendiu puternic in bucatarie. In timp ce flacarile se intindeau, parintii si copiii fugira afara. Dar in acea clipa isi dadura seama ca lipsea cel mai mic, un copil de cinci ani. Pe cand dadea sa iasa, speriat de puterea flacarilor si de fumul inecacios, se intoarse din drum si urca cu un etaj mai sus.
Ce sa faca? Mama si tatal se uitau unul la altul disperati, iar fetitele incepura sa planga. Acum era imposibil sa te mai aventurezi in cuptorul de dinauntru.
Dar iata ca de sus, se deschise geamul mansardei si copilul se arata la fereastra strigand disperat: "Tata! Tata!"
Tatal fugi si-i striga: "Sari jos!" Dedesubt, copilul nu vedea decat foc si fum, dar auzi vocea si raspunse: "Tata, nu te vad ... "
"Te vad eu si e destul. Sari jos!", urla barbatul.
Copilul sari si se trezi teafar si nevatamat in bratele puternice ale tatalui, care-l prinsese in zbor.

Tu nu-l vezi pe Dumnezeu. Dar el te vede. Arunca-te!

[AdeDia]

Ce mult imi plac povestioarele tale Rux
Eu acest gen de povesti le citesc din copilarie si imi plac la nebunie(fac si rime )iti multumesc din tot sufletul ptr.ele.
Indraznesc sa te intreb daca ai citit vreodata"Secretul Multumirii"???Nu stiu de cine-i scrisa,dar am s-o caut si iti spun.Sunt sigura ca ti-ar placea,daca nu cumva ai citit deja.Sunt 3 volume,nu f groase.
D-zeu sa te binecuvinteze si sa-ti rasplateasca ptr.toata bucuria,mangaierea si invatatura care ne-o aduci prin aceste povestioare.
Si D-zeu sa dea intelepciune tuturor celor care le citeste,sa inteleaga invataturile care se desprind din ele