Un Mic Sfat Pt O Mamica Trista Optiuni

[diujevadriana]

Eu sunt casatorita de 7ani si am o fetita de 4anisori si un baietel de o luna...Ar trebui sa fiu o sotie si o mamica fericita dar din pacate nu sunt....Sotul munceste foarte mult pt noi si cand ajunge acasa vrea doar sa se odihnesca si il inteleg si il respect pt tot ce face dar in felul asta eu sunt incredibil de singura...Si cumva acum ceva timp m-am indragostit de un baiat ceva mai tanar decat mine,o relatie imposibila pt ca pe el il iubesc dar pe sotul meu il respect si nu i-as face rau niciodata...Uneori cred ca cuvintele destule de reci si dure izvorate din oboseala ale sotului meu m-au adus in situatia asta,nu mai stiu....Si cel de care m-am indragostit mi-a fost alaturi cat de mult a putut fara sa ma judece dar la varsta lui trebuie sa-si faca un viitor si asa ne straduim sa renuntam unul la altul pt binele tuturor...Am mai incercat odata sa facem asta si el a reusit doar 7luni cat a fost plecat din tara..pe urma am luat-o de la inceput...Acum are o prietena de varsta lui si incercam sa ne vedem fiecare de viata lui...Oare cat va tine? Dati-mi un sfat...cum sa fac sa fie bine? Cum sa-mi impac sufletul?

[ruxy]

Numai Dumnezeu stie cum...stai de vorba cu El

[simina]

Adriana,inimii nu-i poti ordona sa faca sau nu ceva...pe fonful lipsei sotului de acasa,e de inteles ca nevoia afectiva si-a spus cuvantul si te-ai indragostit de primul barbat care ti-a aratat un minim interes.
Ce sa spun?Doar refacand relatia cu sotul:intima,la nivel de discutii,planuri pentru voi 2,vei reusi sa scapi de situatia care te macina acum.Incearca sa ramai singura mai mult cu el,sa reinvii sexualitatea inceputului vostru...si cred cu tarie ca-l vei uita pe celalalt.Plecati impreuna intr-un concediu,daca se poate...asta ar ajuta enorm.
Iti urez numai bine!

[alexandra20]

---

poate nu esti indragostita,poate doar cersesti putina afectiune?!incearca sa vorbesti cu sotul tau,sa incercati sa reaprinde-ti flacara..

[AdeDia]

Si parerea mea sincera este.....ca ar fi mare pacat sa-ti distrugi casnicia....ar fi o imensa pierdere ptr fiecare membru al familiei.....eu nu cred ca poti sa respecti decat o persoana pe care o si iubesti.E adevarat,sunt mai multe feluri de iubiri;...dar sta in puterea ta si in mainile tale sa gasesti iubirea adevarata sau sa te intorci la iubirea care v-a legat la inceput.O femeie are multe atuuri....trebuie doar sa-ti aduni puterile sa urnesti din locul unde s-a impotmolit,caruta dragostei voastre.Nu prea ai alta alternativa,decat sa stai de vorba cu sotul tau,sa-i spui sincer ce simti si eventual poti sa-i spui ca te tenteaza sa cauti afectiune in alta parte,dar tu il vrei pe el....,doresti sa ramaneti impreuna dar ,nu poti fara afectiune din partea lui.In viata asta nu conteaza doar partea materiala....,de multe ori fara iubire bogatiile nu au nici o valoare.In Biblie in cartea Proverbe este un verset care zice asa:"Mai bine o coaja de paine cu pace,decat o masa imbelsugata cu cearta"
Mai stiu o vorba care zice:"Nu poti opri pasarile sa zboare deasupra casei tale,dar le poti opri sa-si faca cuib pe casa ta"
Se pare ca la tine,au inceput deja sa-si faca cuib(tot gandindu-te si alimentandu-ti dorintele sau lipsurile)dar cred ca inca nu este tarziu sa le strici cuibul.
Daca el este prea obosit sa initieze momente de afectiune si iubire,fa-o tu si oricat ar fi de obosit,eu cred ca se v-a da pe brazda.Nu-ti fie greu;astfel iti vei face un mare bine si tie si lui.Sunt multi barbati care prefera ca sotiile sa aiba initiativa....si iti spun asta si din perspectiva propriei experiente.
Si inca ceva....,ca sa fii sigura de reusita si sa ai incredere in tine....roaga-te mult.....si cred ca in primul rand ar trebui sa-i ceri iertare lui D-zeu ptr ca ai inceput sa iubesti alt barbat si pe urma sa-L rogi sa-ti dea putere sa gasesti din nou iubire si afectiune alaturi de sotul tau.Fa-o ptr tine si ptr ingerasii tai,ptr familia ta.
Iti doresc mult mult succes si multa putere si intelepciune,sa-ti dea D-zeu

[lia maria71]

Eu sunt casatorita de 7ani si am o fetita de 4anisori si un baietel de o luna...Ar trebui sa fiu o sotie si o mamica fericita dar din pacate nu sunt....Sotul munceste foarte mult pt noi si cand ajunge acasa vrea doar sa se odihnesca si il inteleg si il respect pt tot ce face dar in felul asta eu sunt incredibil de singura...Si cumva acum ceva timp m-am indragostit de un baiat ceva mai tanar decat mine,o relatie imposibila pt ca pe el il iubesc dar pe sotul meu il respect si nu i-as face rau niciodata...Uneori cred ca cuvintele destule de reci si dure izvorate din oboseala ale sotului meu m-au adus in situatia asta,nu mai stiu....Si cel de care m-am indragostit mi-a fost alaturi cat de mult a putut fara sa ma judece dar la varsta lui trebuie sa-si faca un viitor si asa ne straduim sa renuntam unul la altul pt binele tuturor...Am mai incercat odata sa facem asta si el a reusit doar 7luni cat a fost plecat din tara..pe urma am luat-o de la inceput...Acum are o prietena de varsta lui si incercam sa ne vedem fiecare de viata lui...Oare cat va tine? Dati-mi un sfat...cum sa fac sa fie bine? Cum sa-mi impac sufletul?

dar cum s-a ajuns ca tu sa te indragostesti de un alt barbat?spui ca ai un copil,cred ca ar fi pacat sa sufere pentru o ratacire a voastra!sau mai bine zis, a ta!incearca sa analizezi bine situatia.si cum spuneai si tu,baiatul si-a gasit o prietena,are si el dreptul sa aiba viata lui...incerca sa revii in canicia ta si repara ce se mai poate pana nu e prea tarziu...............succes!

[Alondra]

Are chiar 2 copii!

[diujevadriana]

Am 28de ani si poate nu sunt suficient de inteleapta...toate aveti dreptate...si chiar am sa ma stradui eu mai mult (dar e tare greu)...Inima mea e tare neascultatoare dar am sa ma stradui foarte tare pt sotul meu,sper sa reusesc....va multumesc sincer sincer pentru sfaturi..nu ma asteptam la atatea...multumesc

[alina_am]

Eu sunt casatorita de 7ani si am o fetita de 4anisori si un baietel de o luna...Ar trebui sa fiu o sotie si o mamica fericita dar din pacate nu sunt....Sotul munceste foarte mult pt noi si cand ajunge acasa vrea doar sa se odihnesca si il inteleg si il respect pt tot ce face dar in felul asta eu sunt incredibil de singura...Si cumva acum ceva timp m-am indragostit de un baiat ceva mai tanar decat mine,o relatie imposibila pt ca pe el il iubesc dar pe sotul meu il respect si nu i-as face rau niciodata...Uneori cred ca cuvintele destule de reci si dure izvorate din oboseala ale sotului meu m-au adus in situatia asta,nu mai stiu....Si cel de care m-am indragostit mi-a fost alaturi cat de mult a putut fara sa ma judece dar la varsta lui trebuie sa-si faca un viitor si asa ne straduim sa renuntam unul la altul pt binele tuturor...Am mai incercat odata sa facem asta si el a reusit doar 7luni cat a fost plecat din tara..pe urma am luat-o de la inceput...Acum are o prietena de varsta lui si incercam sa ne vedem fiecare de viata lui...Oare cat va tine? Dati-mi un sfat...cum sa fac sa fie bine? Cum sa-mi impac sufletul?

adriana ca si tine am 2 baieti .unul are 4 ani iar piticu 9 luni.sotul meu la fel munceste foarte mult si seara vine obosit dar eu incerca sa il implic in ceea ce fac eu .il rog sa ii faca baita celui mare in timp ce ii dau eu celui mic sa manince ,sunt atite sau alexandru il ia la el in camera sa ii citeasca ceva.chiar daca e obosit si uneori chiar se vede pe fata lui ca nu are chef de nimik nu ma refuza.nu stiu cum ai gasit timp sa petreci cu acel barbat ca eu practic nu am timp de nimik.imi ocupa piticii tot timpul si cind prind o clipa de liniste o savurez(pacat ca e doar o clipa)si o iau de la capat.acum nu prea stiu ce sfat sa iti dau.ar trebui sa lupti pentru familia ta ,concentreazate asupra copiilor oferale lor toata dragostea si vei primi zimbetele minunate care vor impaca sufletul.cu timpu si cu voia lui dumnezeu vei reusi.mult succes si sanatate copiilor

[geocoto]

Am 28de ani si poate nu sunt suficient de inteleapta...toate aveti dreptate...si chiar am sa ma stradui eu mai mult (dar e tare greu)...Inima mea e tare neascultatoare dar am sa ma stradui foarte tare pt sotul meu,sper sa reusesc....va multumesc sincer sincer pentru sfaturi..nu ma asteptam la atatea...multumesc

Draga Adriana,
(ce nume frumos, asa se numeste si sora mea cu un an mai mare) cred ca-ti inteleg oarecum sentimentele ce te incearca.Este normal atunci cand esti tanar sa mai vorbeasca si hormonii in locul tau dar totusi cand ai 2 copii si un sot care munceste pentru voi cred ca trebuie sa te gandesti de 2 ori inainte de a face o greseala majora.Iti dau un simplu exemplu si eu si sotul meu muncim ff mult (ceea ce este si cazul tau tu muncesti acasa si el la birou) si cand ajungem acasa abia daca ne mormaim cateva cuvinte.In schimb cand vine vacanta nu ne mai saturam unul de celalalt.Cred ca intr-o relatie trebuie sa vii mereu cu noi "artificii" decat sa stai tot timpul si sa astepti la celalalt sa condimenteze ceea ce aveti voi.
Se intampla in viata sa luam decizii care pot fii ireversibile.Este mai bine sa ne bucuram de ceea ce avem si chiar sa incercam sa imbunatatim situatia decat sa fi mereu in cautare de nou.
Baiatul mai tanar nu v-a munci niciodata pt tine cum munceste sotul tau pentru ca el nu v-a aprecia ca sotul tau caruia i-ai daruit 2 copii.Decat sa stai sa-ti faci ganduri tot timpul mai bine incearca sa-ti gasesti inca o activitate pe langa copii daca ai prea mult timp liber.
Iti urez mult curaj si decizii cat mai bune,
Georgiana