Vanga - Leacuri De Vindecare, orice problema de sanatate Optiuni

[hanuk26]

Vanga – leacuri de vindecare
Cu plante medicinale propuse de ea au citeva proprietăţi extrem de importante. încă din momentul începerii
tratamentului indicat de ea apare un efect benefic de Însănătoşire. In afară de aceasta, toate
plantele medicinale şi mijloacele naturale propuse de Vanga sînt un dar al pămîntului.
După Vanga, fiecare om trebuie să se trateze cu plante medicinale din locul unde trăieşte, pentru că
oamenii şi plantele sînt legaţi în natură într-un ansamblu armonios. Nu propune nimănui plante
dinlocuri străine.
Cealaltă proprietate importantă este aceea că leacurile ei sînt simple, uşor de realizat, putînd fi găsite
în jurul nostru. Mai mu/t decît atît, nu există proporţii stricte în dozarea diferitelor leacuri. Multe dintre ele
se folosesc după ochi şi după nevoile interioare ale omului, care îşi prepară medicamentul lecuitor. Din
acest motiv, pacienţii Vangăi sînt nu numai nişte bolnavi pasivi, ci şi creatori şi participanţi în procesul
propriei însănătoşiri. Teama că cineva ar putea face ceva nepotrivit este neîntemeiată, deoarece plantele
medicinale sînt nevătămătoare şi ne dăruiesc sucurile lor dătătoare de viaţă pentru a învinge bolile,
pentru a fi viguroşi şi sănătoşi.
Este adevărat că această cărticică este mică şi că ea nu poate, nici pe departe, să cuprindă toată
activitatea de lecuire a Vangăi şi că, tocmai de aceea, ea va trebui completată mereu, azi, mîine şi
în viitor, tot aşa cum va trebui să completăm şi paginile celorlalte manifestări fenomenale ale faimoasei
clarvăzătoare. Şi asta pentru că boli sînt multe, dar şi reţetele propuse de Vanga bolnavilor
sînt cu miile, în activitatea de lecuire întinsă pe o perioadă de peste cincizeci de ani. Mai sînt încă multe
de făcut pînă ce vom reuşi să adunăm bucăţile risipite ale acestui tezaur nepreţuit, care este, pentru noi
toţi, un dar al naturii acum, în prezent, şi în viitor.
Esle bine să ne reamintim sloiurile Vangăi pentru a ne păstra o sănăto'e bună, ştiind cu toţii că
este mni bine să ie fereşti de boli, decît să încerci a le vindeca. Multe dintre recomandările ei, pe care
oamenii le cunosc apriori, vor părea unora banale şi superflue pentru timpurile noastre pline de sărăcie
si temeri de tot felul.
Haideţi să vedem dacă lucrurile stau chiar aşa ?
Vanga ne sfătuieşte : (
,,1n primul rînd, nu mincaţi prea mult l Dacă ar fi trebuit să mîncăm mai mult natura ne-ar fi înzestrat
cu două stomacuri !"
Mulţi, probabil, vor zîmbi - de unde atîta saturaţie în aceste vremuri de lipsuri ? Deşi pare incredibil,
totuşi... Uitaţi-vă la cozile din faţa magazinelor. Psihoza, care a cuprins aproape toată lumea, face să se
cumpere abso'ut tot ceea ce se vinde. Sîr.f. oameni pentru care scopul vieţii a devenit acela de a sta la
coadă, pentru a face indiferent ce cumpărături. Să stăm şi să gîndim puţin : Am cumpărat oare, înainte de
instalarea crizei, şi am mîncat, în fiecare zi, salam şi carne ? Cine avea oare nevoie să cumpere,
dintr-odată 60, 80 sau chiar o sută de ouă, zece pui sau cinci, şase kilograme de brînză ? Şi să mănînce
pînă să pleznească, pentru că'mîine s-ar putea să nu se mai găsească ! Este raţională oare această
strîngere de stocuri şi îmbuibare ? Facem oare un bun serviciu sistemului nostru digestiv, cunoscînd în
plus părerea Vangâi că mîncarea, în special carnea, devin dăunătoare datorită conţinutului ridicat de
substanţe artificiale şi al Îngrăşămintelor chimice ? S-ar putea să sune oarecum forţat, dar iată o
posibilitate oferită celor sănătoşi de a renunţa treptat la carne, aşa cum ne sfătuieşte Vanga. Natura ne
dăruieşte încă fructe şi legume, din care putem face mîncăruri excehnte, în primul rînd ciorbe şi alte
mîncăruri lichide pentru copii. Şi acesta este un alt sfat al Vangăi : ,,Nu lăsaţi copiii fără mîncare
lichidă .'" Şi încă ceva : „Le spun agricultorilor : semănaţi mai multă secară ! Secara are o deosebită
importanţă pentru alimentaţia de azi."
Nu sînt expertă în probleme de alimentaţie şi nu pot aprecia avantajele pîinii de secară, prin comparaţie
cu pîinea de grîu sau din altă cereală, dar specialiştii spun că, în pîinea de secară, conţinutul de
aminoacizi este mai valoros, lipidele acesteia conţin o mai mare cantitate de acid linoleic, care este
foarte valoros, în comparaţie cu lipidele din grîu. Tot aşa, substanţele minerale sînt mai numeroase în
secară decît în grîu, motiv pentru care valoarea nutritivă a secarei este mai mare. Făina de secară, de
calitate superioară, conţine o cantitate mai mare de vitamine B^, PP etc. In ce măsură au ascultat
agricultorii sfaturile Vangăi, este o altă poveste, dar eu ştiu că în multe ţări occidentale, în prezent, se
acordă o mare importanţă pîinii de secară, ea constituindu-se ca o parte importantă a nutriţiei raţionale
contemporane. Ce mai recomandă Vanga :
,,Mîncaţi mai mult mîncăruri albe !" (Acestea sînt laptele, brînza, urda, fasolea, ouăle). ,,Beţi mai des ceai
de pădure !" (Acesta este un lucru mai uşor de realizat — ceaiuri, ierburi lecuitoare şi plante medicinale
sînt cîte vrei şi alo nu sint influenţate de criză, lata de unde putem obţine un plus de substanţe
valoroase necesare organismului nostru). „Nu fumaţi ! Nici un fel de situaţii, de stări nu pot scuza această
obişnuinţă dăunătoare, care nu aduce nici un folos ! Puteţi lua, ca dezinfectant, înainte de masă, 20-
30 grame de ţuică de casă /" Astăzi însă, cînd şi acest mijloc de dezinfecţie a devenit greu de procurat,
îl putem înlocui, pur şi simplu, prin păstrarea unei bune igiene a corpului, acasă, la bucătărie, în
pregătirea mîncării, la locul de muncă. Nu ştiu dacă aceia care beau ţuică sînt mai sănătoşi decît cei
care nu consumă alcool...
„Plineaţi, cel puţin o dată pe săptămînă, grîu fiert şi beţi apa în care a fiert acesta, pentru ca să
aveţi putere ! Culcaţi-vă devreme - la orele 22 - şi sculaţi-vă devreme - la orele 5-6, acesta fiind timpul
cel mai potrivit odihnei, eliminînd astfel starea de nervozitate şi stresul. Mişcaţi-vă mai mult şi lucraţi
mai mult ! Nu întreceţi măsura cu îngrăşă-mintele chimice, pentru că pămîntul este deja sufocat de
otrăvuri. Va veni o zi cînd de pe faţa pă-mîntului vor dispărea diferite plante, legume, vieţuitoare - mai
întîi ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urmă albinele, iar laptele va deveni nociv .'"
Am lăsat la urmă cele mai valoroase sfaturi ale Vangăi. Plantele medicinale şi îngrijirea sănătăţii nu
aduc nici un folos dacă nu întreţinem o exemplară curăţenie sufletească, dacă nu ne străduim să fim
buni, să-l înţelegem şi să-l iubim pe fiecare semen al nostru. S-ar părea că în vremurile noastre tulburi
acesta este lucrul cel mai greu de realizat
Să ne gindim însă : atunci c'md un om este "îngrijorat şi abătut el se îmbolnăveşte, dar cînd o naţiune
întreagă este disperată, deznădăjduită şi nefericită ea va pieri l Dar statul nostru are viitor \ Să
analizăm mai profund lucrurile. Sintem martorii unor evenimente furtunoase, ai unor cataclisme sociale de
dimensiuni planetare. Nu a fost posibil ca aceste evenimente să fie evitate. Pămîntul urmează mersul etern
al Universului spre instaurarea echilibrului şi armoniei. Acum această ordine universală este încălcată.
Planeta nostră intră într-un nou segment al timpului, care reclamă o serie de schimbări calitative radicale.
Ele îşi croiesc drumul încet şi. greu, deoarece vechiul încă nu a plecat şi se opune cu disperare, iar noul
nu a sosit încă, penfru a reinstitui armonia. In acest întretimp rolul omului este mare. în numele
viitorului nostru, în nume/e viitorului copiilor noştri şi al generaţiilor viitoare sintem datori să susţinem
forţele binelui cu gfnduri şi fapte bune, cu dragoste şi înţelegere. Închistarea în probleme mărunte
diurne, aprinderea pasiunilor de ură, mînie, invidie şi răzbunare nu înlesnesc venirea timpului nou şi
bun, ci încetinesc procesul şi adîncesc criza. Cine are de cîştigat din asta ? Haideţi, să dăm o şansă
adevărului, speranţei şi iubirii, pentru a fi vrednici de un viitor mai bun.