Tîlcul Acestui Îndemn Optiuni

[Matei]

Femeile s-au opintit cîteva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu. Muncim ca niste tîmpite, îi multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra
si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la prînz si-i mai vezi luni dupa-masa, cînd se desteapta din mahmutreli de cinci stele.
Timp în care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atît din coate si-ai facut ulcer de cînd manînci numai kebab în chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua
dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal.
Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e împicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie "urgent", "campanie", "scheme", "rapoarte". În somn, butonul Delete nu merge, nu
scapi de patratici si te trezesti tipînd. Nu pentru ca te înnebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7.30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit strîmb si-ti sta bretonul ca o bidinea.
Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta...
Munca e buna numai cînd ti-aduce un franc cinstit în buzunar si, mai ales, îti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamîna si sa ametesti în bar doua
zile pe saptamîna. Asta e raportul minim rezonabil.
Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood, care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care îi hraneste cu lapte
praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamîna (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg, sef la Memorial Hospital, nu e stresat deloc, face mîncare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cînd opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia micii, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt
clienti sa investeasca.

Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, întotdeauna. Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atît cît se poate. Ia bunul simt, în doze homeopatice. Sa stii numai tu.

Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere. Cea mai buna bere pe care am baut-o în viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci în Herastrau, cînd o taiasem de la sedinta de redactie,
lasînd vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa strîng apa. Mi-a ramas în cap (si mie, ca atîtor altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cînd habar n-aveau ca intrasera deja în direct, si cineva i-a zis lui Dinescu: "Mircea, fa-te ca lucrezi!". Si Mircea a ascultat. Si-a ajuns departe. Pîna cînd vom pricepe omeneste tîlcul acestui îndemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.

[AdeDia]

Foarte frumos ce scrie acolo Matei si in mare parte sunt de acord.Uite vezi de-aia nu stau eu la ore de-aia nu vreau sa merg simbata la lucru si ma scandalizez de cite ori ne cheama.Si stie toata lumea ca mie nu-mi convine inclusiv patroana.Eu in weekend vreau sa stau cu familia cu sotul si copiii;sa ma pot bucura din plin de copilaria lor;sa le ramina amintiri frumoase si placute,clipe minunate petrecute cu parintii iesiri la iarba verde,o vizita la prieteni,o plimbare in parc,pe cimp orice lucru care te destinde chiar si un film sau o emisiune de divertisment vizionata impreuna sa ridem toti la un loc.Si vreau sa profit de toata inocenta lor ptr ca sunt constienta ca vor creste mari si probabil vor avea alte prioritati decit sa stea cu noi sau poate daca asa sau obisnuit le v-a placea sa mai petreaca cu noi.Dar uite vezi patronii de regula considera ca daca ei isi sacrifica familia si toata ziua sunt plecati si ocupati cu afaceri si isi vad familiile doar noaptea in somn si mai vorbesc la telefon din cind in cind,tot asa sunt datori sa faca si muncitorii ca doar ptr. ei se streseaza ca sa aibe ei de lucru uitind sa puna la socoteala si cistigurile.Astea nu mai conteaza toata lumea trebuie sa puna umarul la fel iar plata ... daca s-ar putea sa nu te mai plateasca ar fi si mai bine.Daca mi-as permite as sta acasa macar citiva ani.Si pe cealalta parte daca sotul ar ajunge la concluzia ca s-a saturat de mine e bine ca sunt pe picioarele mele si nu depind financiar intru totul de el;e bine ca am un loc de munca si pot sa ma descurc.Doamne fereste sa mi se intimple asa ceva vreodata.

[sabina]

SUPER TARE SCRIS !!! Dar vezi tu,Matei,ca viata ne impinge la fel si fel de compromisuri...Pentru a asigura fericirea familiei tale,amintiri de neuitat dintr-un concediu,o educatie de calitate copiilor tai,trebuie sa mai renunti la bucuria de a sta in mijlocul celor dragi.Nimeni nu o face de placere,doar daca vorbim de asa numitele femei de cariera...Frumos ar fi sa poti echilibra timpul;sa petreci un timp de calitate cu proprii copii si un timp bine fructificat la job-ul tau.Dar ce spun eu,suna cam utopic...In final femeia trebuie sa fie femeie:mama,iubita,prietena si cate si mai cate...

[danna68]

---

personal sefii nu mi se opun...am vrut sa lucrez acasa ...dorinta indeplinita...altfel, gaseam altii de munca cat cuprinde, se gaseste daca vrei sa muncesti...

[AdeDia]

Ce vreau sa scriu in continuare am citit astazi undeva pe net si m-am gindit ca s-ar potrivi cumva aici:
Un drumet obosit,a inaintat cu greu pe drumul pe care mergea,numai ca sa ajunga la un popas unde sa se odihneasca.Cand a ajuns sa se aseze pe o banca situata sub un pom falnic de care atirna o tablita pe care era scris cu litere mari:,,LOC DE ODIHNA'',un alt calator ce venea din directia opusa,dupa ce l-a salutat,l-a intrebat:,,Ce faci drumetule?De ce esti asa de istovit?''
Plin de naduf acesta i-a raspuns:,,Am mers toata ziua ca sa ajung la acest loc de odihna unde sa-mi pot trage suflarea!'',,Dar de ce nu te-ai oprit mai devreme?''a continuat celalalt drumet cu intrebarile.,,Puteai sa faci un,,loc de odihna''din fiecare oaza pe unde ai trecut!''
Si noi suntem prinsi adesea de iuresul vietii si trudim din greu nazuind sa ajungem intr-un loc unde sa ne odihnim.Pentru a nu pierde insa tonusul vietii,trebuie sa gasim un loc de liniste in fiecare zi,unde sa ne retragem pentru a ne incarca bateriile si a ne inviora sufletul.