Versiunea printabila a topicului

Dati clic aici pentru a vizualiza acest topic in formatul sau original

UtileCopii Forum. Utile Despre Copii _ Povesti, Povestioare _ O Poveste Pentru Tatici... Si Mamici...

Postata de: rux25 Dec 1 2007, 06:38 PM

Tatal uita...

Niciodata nu devenim mai constienti de noi insine, decat atunci cand ii iubim pe ceilalti.

Asculta, fiule. Iti spun aceste vorbe in timp ce tu dormi, cu o manuta sub cap si cu suvitele blonde si carliontate lipite de fruntea umeda. M-am furisat singur in odaia ta. Acum cateva minute, in timp ce citeam ziarul, in biblioteca, m-a coplesit un sentiment greu de vinovatie... Asa ca, am venit spasit langa patul tau...
Uite la ce m-am gandit, fiule. Am fost dur cu tine. Te-am certat in timp ce te imbracai sa pleci la scoala fiindca nu te-ai spalat bine pe fata. Te-am mustrat pentru ca nu ti-ai curatat bine pantofii. Am strigat la tine cand am vazut cum iti arunci lucrurile pe podea.
Si la micul-dejun am inceput sa-ti fac reprosuri. Ca ai varsat laptele, ca ai plescait, ca ai uns felia de paine cu prea mult unt...Cand tu plecai la joaca si eu ma duceam la gara, te-ai intors si mi-ai facut cu mana spunandu-mi: " La revedere taticule!"...iar eu ti-am raspuns taios: " Umerii inapoi!"
Dupa amiaza am luat-o de la capat. Cand m-am intors de la serviciu, te-am pandit in timp ca tu stateai in genunchi si te jucai. Sosetele tale erau gaurite. Te-am umilit in fata prietenilor tai, obligandu-te sa mergi inaintea mea pana acasa. Ciorapii erau scumpi- si daca ai fi fost nevoit sa-i cumperi tu- ai fi avut mai multa grija de ei. Imagineaza-ti asta din partea unui tata...
Iti amintesti ce s-a intamplat mai tarziu, pe cand citeam ziarul in biblioteca? Tu ai venit la mine timid, cu o privire oarecum trista. Cand eu te-am privit pe deasupra ziarului, suparat ca m-ai intrerupt, tu ai ezitat.
- Ce vrei sa spui? te-am intrebat eu.
Mi-ai spus ca nu vrei nimic, dar te-ai aruncat la pieptul meu, m-ai strans in brate si m-ai sarutat, si manutele tale m-au inconjurat cu o dragoste pe care Dumnezeu a sadit-o in inima ta si pe care nici macar neglijenta mea nu o putea ignora. Si apoi ai disparut urcand grabit pe scari.
Ei bine, fiule, la scurt timp dupa aceea, ziarul mi-a alunecat din mana, si m-a cuprins o teama cumplita. Ce facuse obiceiul din mine? Obiceiul de a-ti gasi nod in papura si de a te critica-- asa te rasplatisem eu-- pentru ca erai doar un baietel. Nu ca nu te iubeam; dar aveam pretentii prea mari de la tine. Te masuram din perspectiva varstei mele...
Si caracterul tau era asa de frumos si bine format! Inimioara ta era la fel de mare ca apusul soarelui deasupra dealurilor si asta s-a vazut din felul in care te-ai grabit sa ma saruti inainte de culcare. Nimic altceva, nu mai conteaza in seara asta, fiule. Am venit la capul patului tau, pe intuneric, si am ingenuncheat aici jenat...
E un moment de slabiciune; stiu ca nu ai intelege aceste lucruri daca ti le-as spune cand te trezesti. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa stau la taclale cu tine, o sa sufar cand suferi si tu; o sa radem impreuna. O sa-mi musc limba de cate ori voi vrea sa-ti spun ceva neplacut. O sa-mi repet la nesfarsit in minte:
- E un baietel! Lasa-l sa fie asa cum e!
Mi-e teama ca te-am considerat un barbat. Si totusi, vazandu-te ghemuit si fragil in patutul tau, imi dau seama ca esti inca un copil. Ieri stateai in bratele mamei tale, cu capul pe umarul ei. Ti-am cerut prea mult fiule si ti-am daruit prea putin in schimb.
Promite-mi ca pe masura ce eu te voi invata sa fii barbat, imi vei aminti si tu ce inseamna sa ai un suflet iubitor de copil...

Postata de: shama Dec 1 2007, 10:48 PM

Foarte frumos, multumim! Trebuie citita din cind in cind ...ca omul mare mai uita biggrin.gif



Postata de: max Dec 1 2007, 11:05 PM

ce poveste...ce frumos.
Rux, multumesc tzuc.gif

Postata de: rux25 Dec 1 2007, 11:50 PM

shama, max...cu muuuult drag!!!! smile.gif

Postata de: rux25 Dec 4 2007, 02:52 PM

"- Tata, cum incepe un razboi? intreba Andreea, impresionata de ceea ce vazuse la jurnal...
- Vezi tu, puiule, cam asa stau lucrurile: daca, de pilda, intre Statele Unite si Anglia apare o serioasa neintelegere intr-o anumita chestiune...
Mama il intrerupse:
- Nu vorbi prostii! Intre Anglia si America nu sunt niciodata conflicte!''.
- Dar ce importanta are? Dadeam doar un exemplu...
- Numai asa poti sa-i impui copilului capul cu tot soiul de prostii!
- Macar eu ii umplu capul cu ceva, in vreme ce dupa tine ar putea sa ramana gol.
- Hai, nu mai spune... Nu-ti dai seama ca esti ridicol?
Andreea interveni atunci:
- Va multumesc, am priceput..."

Postata de: patrickiss Dec 14 2007, 01:59 PM

Multumesc pentru "poveste"
Intr-adevar, foarte frumoasa

Postata de: rux25 Dec 15 2007, 10:51 AM

QUOTE(patrickiss @ Dec 14 2007, 01:59 PM) *
Multumesc pentru "poveste"
Intr-adevar, foarte frumoasa

hug.gif tzuc.gif

si o alta povestioara frumoasa...

Ruga cu suflet de copil

Intr-o zi, un preot aude o voce in biserica, dar cuvintele erau neinteligibile.
Apropiindu-se de locul de unde venea vocea, el gaseste un copil care spunea ceva, si isi da seama ca nu-i intelegea cuvintele fiindca, de fapt, copilul repeta alfabetul.
Atunci preotul l-a intrebat:
- De ce tot repeti literele?
- Pai, asa imi fac eu rugaciunea, raspunde copilul.
- Cum asa? Eu aud doar ca spui alfabetul, se mira preotul.
- Da, dar eu am uitat cuvintele rugaciunii si atunci ii dau lui Dumnezeu literele, ca stie El sa le puna in ordinea care trebuie...

Sa aveti o zi plina de curatenie sufleteasca!

Postata de: rux25 Dec 18 2007, 07:07 PM

Iata o sotie inteleapta...
Te iubesc oricum!
...Era intr-o dimineata de vineri cand un tanar angajat la o firma sa hotara- in sfarsit- sa-i ceara sefului sau, o marire de salariu. Inainte de a pleca la serviciu, i-a spus sotiei ce avea de gand sa faca... Toata ziua , a fost nervos si agitat. In cele din urma, pe la amiaza, si-a luat inima in dinti si l-a abordat pe seful sau. Spre marea incantare a tanarului nostru, patronul a fost de acord sa-i mareasca salariul.
Cand sotul fericit a ajuns acasa, a fost intampinat de o masa frumos aranjata, cu lumanari si vesela de portelan. Simtind aroma unei mese festive, se gandi ca cineva de la serviciu, o sunase pe sotia lui sa-i vanda pontul. Intalnind-o in bucatarie, ii impartasi pe nerasuflate vestea cea buna. Ei se imbratisara cu dragoste si dansara fericiti prin camera inainte de a se infrupta din bucatele ales pregatite...Cand se aseza la masa, gasi langa farfuria lui, un biletel scris cu litere frumos caligrafiate:" Felicitari, iubitul meu"..." Stiam ca vei obtine marirea de salariu, pe care ti-o doreai. Am aranjat aceasta masa ca sa-ti arat cat de mult te iubesc."
Mai tarziu, urmand-o pe sotia lui in bucatarie ca s-o ajute sa serveasca desertul, el observa pe jos un biletel, ce cazuse din buzunarul sotiei lui. Iata ce citi:
" Nu te necaji pentru ca nu ai obtinut marirea de salariu visata pe care o meritai... Am aranjat aceasta masa ca sa-ti arat cat de mult te iubesc" smile.gif

Postata de: giulia_0319 Dec 19 2007, 09:13 PM

QUOTE(rux25 @ Dec 18 2007, 07:07 PM) *
Iata o sotie inteleapta...
Te iubesc oricum!
...Era intr-o dimineata de vineri cand un tanar angajat la o firma sa hotara- in sfarsit- sa-i ceara sefului sau, o marire de salariu. Inainte de a pleca la serviciu, i-a spus sotiei ce avea de gand sa faca... Toata ziua , a fost nervos si agitat. In cele din urma, pe la amiaza, si-a luat inima in dinti si l-a abordat pe seful sau. Spre marea incantare a tanarului nostru, patronul a fost de acord sa-i mareasca salariul.
Cand sotul fericit a ajuns acasa, a fost intampinat de o masa frumos aranjata, cu lumanari si vesela de portelan. Simtind aroma unei mese festive, se gandi ca cineva de la serviciu, o sunase pe sotia lui sa-i vanda pontul. Intalnind-o in bucatarie, ii impartasi pe nerasuflate vestea cea buna. Ei se imbratisara cu dragoste si dansara fericiti prin camera inainte de a se infrupta din bucatele ales pregatite...Cand se aseza la masa, gasi langa farfuria lui, un biletel scris cu litere frumos caligrafiate:" Felicitari, iubitul meu"..." Stiam ca vei obtine marirea de salariu, pe care ti-o doreai. Am aranjat aceasta masa ca sa-ti arat cat de mult te iubesc."
Mai tarziu, urmand-o pe sotia lui in bucatarie ca s-o ajute sa serveasca desertul, el observa pe jos un biletel, ce cazuse din buzunarul sotiei lui. Iata ce citi:
" Nu te necaji pentru ca nu ai obtinut marirea de salariu visata pe care o meritai... Am aranjat aceasta masa ca sa-ti arat cat de mult te iubesc" smile.gif

mi-a placut fffff mult....mi-ai luminat ziua cu povestioarele tale.multumesc! wink.gif

Postata de: rux25 Dec 19 2007, 09:28 PM

giulia, adevarat sunt tare frumoase...sa ai o seara speciala... smile.gif



si o alta povestioara...

De la Parintele Cleopa, ne-au ramas mostenire foarte multe istorioare cu talc, adevarate si pline de intelepciune...

Una dintre acestea ne vorbeste un batran calugar care a intalnit intr-o toamna tarzie... demult, pe drumul lui, un copilas neastamparat, cam la vreo cinci anisori. Copilul tocmai chinuia un catel, tragandu-l de coada. Acesta scheuna, sarmanul, ca de moarte, asteptand parca sa-l ajute cineva. Calugarul n-a stat pe ganduri...
S-a oprit si l-a certat parinteste pe baietelul care era soios, descult, plin de bube, cu hainele facute ferfenita. Numai ochii erau de el, mari, albastri, uimiti si curati ca ai unui inger coborat in clipa aceea din cer. Atunci preacuviosul l-a intrebat bland, punandu-i mana alba pe crestet:
- Dragutule, de unde vii tu?
Piticul, cu o mutrita rautacioasa, plin de el, ii raspunse raspicat, privindu-l adanc si scotand limba de-un cot:
- Iaca din Iad vin, mosule!
Vazand asa, tare s-a mai mirat batranul calugar. Ducandu-si mana la barba, acesta zise:
- Si cum se numeste taticul tau?
Baietelul a zambit rau:
- Daca vrei sa stii, Satana il cheama pe tata!
Din ce in ce mai nedumerit, parintele continua sa-l interogheze pe copilul obraznic:
- Dar pe mama ta, cum o cheama?
Dand un sut unei gaini golase, care se nimerise tocmai atunci pe ulita prafuita, piticania zise, tuguind din buze:
- Mama mea e aripa satanei, na!
- Dar ai tu oare frati sau surori? il descusu preotul, din ce in ce mai exasperat.
Copilul ii raspunse ca da, mai are frati vreo trei si patru surori, si toti sunt diavoli adevarati.
- Aoleu, piei satana! s-a speriat batranul, facandu-si semnul crucii. Apoi, luandu-si inima-n dinti, spuse:
- Si unde locuiesti tu, micutule, caci vreau sa vin cu tine, sa-i cunosc pe ai tai!
- Lasa ca te duc eu, mosule, la casa mea! Vino cu mine! ii raspunse copilul, luandu-l pe preot de haina si tragandu-l iute dupa el.

Au mers ei ce-au mers, pana au dat de un sat amarat, cu cocioabe care stateau sa se darame. Peste tot mirosea a fan ars, a lemn de brad, a saracie-lucie si a strugure zdrobit. La marginea localitatii, spre campul pustiu, se ridica o cosmelie din pamant si lemne, cam cat o cutiuta de chibrituri. De acolo se auzea mare scandal. Doua voci, una de barbat, alta de femeie, se certau rau. Calugarul il lua pe baietas de manuta si intra curios. Erau parintii copilului, care se sfadeau cumplit. Tatal o injura pe mama, zicandu-i:
- Sa nu te mai vad in ochii mei, nemernico! Tu esti aripa satanei!
La care femeia raspunse imediat, tafnoasa:
- Eu sunt aripa satanei, dar tu esti satana in carne si oase, ma, barbate prost!!!
In timpul asta, fratii baietelului fugeau din casa in curte, unul dupa altul, batand cu linguri de fier in niste strachini si facand o galagie de nesuportat. Impiedicandu-se de cel mai mic, tatal scandalagiu urla:
- Aoleu, piei drace d-aici, ca te calc!

Piticaniile, vreo opt la numar, intoarse din nou in casa dupa ce au dat un ocol ograzii, se suira pe singurul pat, sareau spre tavan si clampaneau din tingiri, chiraind infricosator. Mama lor, uitand de cearta cu barbatul, zise sfarsita:
- Vai de mine, casa asta e un Iad!!! O sa-mi iau campii si-o sa ma duc la vagauni!

Abia atunci, preotul, care asistase din ascuns la toate acestea, isi dadu seama de ce sarmanul baietel spuse ca vine din iad, ca mama lui e aripa satanei, iar tatal lui, chiar satana.

Luandu-l pe genunchi, il povatui de bine, ii povesti despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos si il invata sa zica "Tatal nostru". La plecare, il binecuvanta pe micut, si, cu lacrimi in ochi, o lua pe drumul lui, cu speranta in suflet ca a mai schimbat un destin.

AVETI GRIJA CE CUVINTE FOLOSITI....PRIN ACESTE CUVINTE CHEMATI SPRE VOI CEEA CE DORITI...DORITI BINELE...CHEMATI BINELE...DORITI RAUL...CHEMATI RAUL...E ALEGEREA NOASTRA PE CE DRUM MERGEM IN VIATA...




Postata de: rux25 Dec 20 2007, 01:10 PM

Trece-le cu vederea!

Eu si Sheila tocmai am sarbatorit implinirea a treizeci de ani de la casatoria noastra. Cineva a intrebat-o care e secretul acestei casnicii atat de indelungate, iar ea a raspuns urmatorul lucru:
-In ziua in care ne-am casatorit, am hotarat sa fac o lista cu zece din defectele lui Tim, pe care-- de dragul casniciei noastre-- le voi trece mereu cu vederea. Aveam sa invat sa traiesc cu aceste zece defecte. unsure.gif
Intrebata care erau defectele pe care le trecuse pe lista, Sheila a raspuns:
- N-am ajuns niciodata sa fac o lista... Dar de fiecare data cand viata ne este tulburata de unul din aceste defecte, imi spun: Norocul lui, este unul dintre cele zece defecte pe care am hotarat sa le trec cu vederea... smile.gif rolleyes.gif wink.gif
Tim Hudson

Postata de: rux25 Dec 22 2007, 01:33 PM

Exista o poveste...care spune, ca in urma cu un numar de ani un om si-a pedepsit fetita in virsta de 5 ani pentru ca a risipit o hartie aurie de impachetat foarte scumpa.

Omul statea rau cu banii si deveni si mai suparat cand a vazut ca fetita a folosit hartia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun. Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunind:

"Acesta este pentru tine, taticule!..."
Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cind a vazut ca, de fapt, cutia era goala. El i-a spus pe un ton raspicat:
"Nu stiai, domnisoara, ca atunci cand da dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?"

Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis:
"Taticule, cutia nu este goala... Am suflat in ea atitea saruturi pana cand s-a umplut."

Tatal a ramas fara grai... S-a pus in genunchi si si-a imbratisat fetita si rugat-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.

La scurt timp dupa aceasta, micuta fetita a murit intr-un accident si se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii sale. Si de cite ori a fost descurajat sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar si isi amintea de dragostea care a pus-o fetita acolo.

Intr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, ca si oameni, primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai pretios decit asta.

Copiii, familia, prietenii sunt ca ingerii care te ridica pe picioarele tale atunci cind ai probleme sa-ti aduci aminte tu insuti sa zbori...

Postata de: rux25 Dec 27 2007, 10:34 AM

Care sa fie cheia potrivita ?

La un calugar a venit o femeie sa-i ceara ajutorul, fiindca nu avea intelegere in casa.
- Ce-ai facut in aceasta situatie, a intrebat-o calugarul ?
- Am incercat sa-mi conving barbatul, certandu-l.
- Cand ati avut iar probleme, ce-ai mai facut ?
- Acelasi lucru, i-a raspuns din nou femeia. I-am reprosat si l-am certat. Si de fiecare data am facut la fel.
Atunci, calugarul a scos o gramada de chei si dandu-i una femeii a rugat-o sa deschida usa din fata lor. A incercat femeia, dar, nepotrivindu-se cheia respectiva, i-a cerut calugarului alta cheie.
- Poate n-ai stiut cum sa deschizi, i-a spus calugarul, mai incearca!
Dar oricat s-a straduit femeia, nu a putut deschide.
- Parinte, dati-mi toata gramada de chei si aflu eu care-i cea potrivita - l-a rugat aceasta. Privind-o cu caldura, duhovnicul i-a raspuns:
- Acum intelegi ce-am vrut sa-ti dovedesc ? Cum nu poti tu deschide acea usa cu o cheie nepotrivita, oricat ai incerca, tot asa nu poti deschide sufletul barbatului tau cu aceeasi vorba de cearta cu care incerci mereu. Cauta cheia potrivita si, daca o vei gasi, sigur vei putea deschide!

Postata de: rux25 Dec 28 2007, 06:32 PM

O amenintare de zile mari...

Cred in ras. Cred ca rasul e hrana sufletului.
Tommy Lasorda

Micutul Benjamin se aseza la birou sa-i scrie o scrisoare lui Dumnezeu, ca sa-i ceara sa-i trimita o surioara. Incepu scrisoarea asa:

Doamne, Dumnezeule, am fost baiat cuminte...

Zabovi putin si se gandi. Nu! Dumnezeu n-o sa ma creada. Mototoli foaia de hartie si o lua de la capat:

Doamne Dumnezeule, de cele mai multe ori am fost un baietel cuminte...

Dar, se opri in mijlocul frazei si se gandi: Dumnezeu nu se va lasa impresionat de asta. Asa ca mototoli foaia de hartie si o arunca in cos.
Benjamin, se duse in baie si lua un prosop mare din dulap. Il duse in sufragerie, unde il intinse cu grija pe canapea. Il netezi cu mare bagare de seama. Apoi se opri in dreptul semineului si lua de pe tejghea de deasupra lui o statuie a Fecioarei Maria. O privise pe mama lui adesea stergand statuia de praf.
De cateva ori parintii ii spusesera ca putea sa priveasca statuia, dar ca nu avea voie sa o atinga. Acum, cu toata grija din lume o tinea in maini.
Benjamin aseza cu grija statuia pe prosop si o inveli. Apoi, infasura totul cu o banda elastica. Aseza statuia pe birou, lua o alta bucata de hartie si incepu sa scrie cea de-a treia scrisoare catre Dumnezeu. Suna in felul urmator:

Draga Doamne, daca vrei sa-ti mai vezi vreodata mama...

Extras din Moments for Mothers




Postata de: rux25 Dec 30 2007, 11:49 PM

Un barbat si o femeie se casatorira la o varsta inaintata si spre marea lor bucurie si surprindere avura un copil. Il crescura cu toata iubirea si grija lor si, desi erau foarte saraci, il trimisera la scoala unui intelept pentru ca si sufletul sa-i fie cultivat. Intors acasa, baiatul avea o singura dorinta: aceea de a se revansa fata de parintii sai.
"Ce lucru as putea face care sa va faca intr-adevar placere?"
"Lucrul cel mai drag noua esti tu, fiule", raspunsera batranii. "Dar daca totusi tii sa ne faci un dar, adu-ne putin vin. Ne place foarte mult si sunt ani de zile de cand n-am mai baut un strop macar..."
Baiatul nu avea o letcaie. Intr-o zi, pe cand mergea prin padure sa taie lemne, isi intinse mainile in apa care curgea dintr-o cascada enorma si bau: i se paru ca apa avea gustul celui mai bun si mai limpede vin pe care-l gusta vreodata. Umplu un ulcior pe care-l avea cu el si se intoarse in graba acasa.
"Iata darul meu", le spuse parintilor. "Un ulcior de vin doar pentru voi."
Parintii gustara apa si, desi nu simteau decat gustul apei, ii zambira si-i multumira din inima. "Saptamana viitoare va voi aduce un altul", le spuse baiatul. Si asa facu multe saptamani la rand. Batranii intrara in joc: baura apa cu mult entuziasm si erau bucurosi sa vada bucuria inflorind pe chipul fiului lor.
Astfel, se intampla ceva nemaipomenit: bolile si ridurile le disparura.
Ca si cum acea apa ar fi avut ceva miraculos...

Este minunea cuvantului "multumesc". Sunt persoane care spala, calca, gatesc pentru altii timp de zece, douazeci, treizeci de ani. Le tin companie, ii ingrijesc, ii iubesc zi de zi si totusi n-au auzit niciodata spunandu-li-se "multumesc!".
A spune "multumesc" nu e o chestiune de politete. Inseamna sa-i spui celuilalt: "Stai! Mi-am dat seama ca existi!" De aceea lumea e plina de atatea persoane care nu se vad.

1. Petru 3:7 Barbatilor, purtati-va si voi, la rindul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedecate rugaciunile voastre.
Ephesians 6:1 Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri, caci este drept.
2."Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta" -este cea dintii porunca insotita de o fagaduinta-
3."ca sa fii fericit, si sa traiesti multa vreme pe pamint."


Postata de: mallina2u Dec 31 2007, 10:37 AM

Si cat de mult conteaza sa spui acel 'multumesc'... uneori se mai uita... desi e cea mai frumoasa rasplata pt ceea ce facem!

Postata de: rux25 Jan 2 2008, 12:53 AM




Iubitii mei parinti...

1. Mainile mele sunt micute. Va rog sa nu asteptati ca ceea ce-mi cereti sa fie perfect, indiferent daca e sa-mi fac patul, sa desenez sau sa arunc mingea.

2. Ochii mei nu vad lumea asa cum o vedeti voi cu ai vostri. Lasati-ma va rog s-o explorez eu singur fara sa interveniti cu restrictii ce nu sunt necesare.

3. Munca de pe langa casa va fi mereu acolo, dar eu n-am sa mai fiu mic decat o scurta perioada de vreme. Faceti-va timp va rog, sa-mi aratati si sa-mi explicati despre minunatiile din lumea aceasta.

4. Sentimentele mele sunt deosebit de plapande. Fiti sensibili la nevoile mele. Tratati-ma asa cum ati vrea sa fiti voi tratati.

5. Eu sunt un dar special al lui Dumnezeu pentru voi. Pastrati-ma asa cum vrea Dumnezeu. Cresteti-ma in simtul raspunderii fata de faptele mele. Dati-mi calauzirea in viata asa cum o vrea El. Supuneti-ma la disciplina cu multa dragoste.

6. Am nevoie de incurajare pentru a creste armonios. Critica aspra ma poate dobori. Incercati sa-mi corectati comportamentul fara sa ma criticati ca persoana.

7. Dati-mi libertatea sa iau decizii. Permiteti-mi sa falimentez, ca sa pot invata din greselile mele. Numai in felul acesta voi putea sa iau acele decizii corecte la care ma va supune viata de adult...

Si nu uitati...sa fiti langa mine...cresc, repede!

Postata de: rux25 Jan 2 2008, 10:51 PM





Balada unui copil nenascut...


Picioarele mele plapande nu vor alerga niciodata pe pajistea inrourata a diminetii, ele mi-au fost strivite inainte ca sa salute rasaritul.
Degetele mele nu se vor intinde niciodata sa apuce laurii invingatorului, pentru ca alergarea mea s-a incheiat inainte de-a fi invatat sa fac primii pasi.

Inaltimea mea nu va fi niciodata masurata pe peretele casei; cresterea mea a fost oprita, cand inca nu ma vazuse nimeni. Buzele si gura mea nu vor gusta niciodata fructele gustoase ale pamantului, pentru ca eu am fost aruncat ca un fruct nedorit.

Ochii mei nu vor scruta niciodata cerul urmarind zmeul de hartie colorata cum se inalta in vazduh, ei mi-au fost distrusi atunci cand stateau in pantecut intunecos.

Nu voi sta niciodata pe deal cu parul in vantul primaverii; nu voi pasi niciodata pe tarmurile vietii si nu voi cunoaste niciodata bataia valurilor timpului, pentru ca eram pe drum, dar eram neiubit, si aceasta era vina mea cea mai mare.

Nu am nici un nume, un graunte de nisip, unul din mortii fara numar, dar fapta ce m-a facut cenusa pluteste rosie pe marea vesniciei.


Postata de: rux25 Jan 5 2008, 12:09 AM



Era odata o familie fericita care locuia intr-o casa de la perifieria orasului. Intr-o noapte insa, izbucni un incendiu puternic in bucatarie. In timp ce flacarile se intindeau, parintii si copiii fugira afara. Dar in acea clipa isi dadura seama ca lipsea cel mai mic, un copil de cinci ani. Pe cand dadea sa iasa, speriat de puterea flacarilor si de fumul inecacios, se intoarse din drum si urca cu un etaj mai sus.
Ce sa faca? Mama si tatal se uitau unul la altul disperati, iar fetitele incepura sa planga. Acum era imposibil sa te mai aventurezi in cuptorul de dinauntru.
Dar iata ca de sus, se deschise geamul mansardei si copilul se arata la fereastra strigand disperat: "Tata! Tata!"
Tatal fugi si-i striga: "Sari jos!" Dedesubt, copilul nu vedea decat foc si fum, dar auzi vocea si raspunse: "Tata, nu te vad ... "
"Te vad eu si e destul. Sari jos!", urla barbatul.
Copilul sari si se trezi teafar si nevatamat in bratele puternice ale tatalui, care-l prinsese in zbor.

Tu nu-l vezi pe Dumnezeu. Dar el te vede. Arunca-te!


Postata de: AdeDia Jan 5 2008, 01:07 AM

Ce mult imi plac povestioarele tale Rux tzuc.gif tzuc.gif hug.gif
Eu acest gen de povesti le citesc din copilarie si imi plac la nebunie(fac si rime biggrin.gif )iti multumesc din tot sufletul ptr.ele. notworthy.gif
Indraznesc sa te intreb daca ai citit vreodata"Secretul Multumirii"???Nu stiu de cine-i scrisa,dar am s-o caut si iti spun.Sunt sigura ca ti-ar placea,daca nu cumva ai citit deja.Sunt 3 volume,nu f groase.
D-zeu sa te binecuvinteze si sa-ti rasplateasca ptr.toata bucuria,mangaierea si invatatura care ne-o aduci prin aceste povestioare.
Si D-zeu sa dea intelepciune tuturor celor care le citeste,sa inteleaga invataturile care se desprind din ele hug.gif tzuc.gif

Postata de: rux25 Jan 5 2008, 01:13 AM

QUOTE(AdeDia @ Jan 5 2008, 01:07 AM) *
Ce mult imi plac povestioarele tale Rux tzuc.gif tzuc.gif hug.gif
Eu acest gen de povesti le citesc din copilarie si imi plac la nebunie(fac si rime biggrin.gif )iti multumesc din tot sufletul ptr.ele. notworthy.gif
Indraznesc sa te intreb daca ai citit vreodata"Secretul Multumirii"???Nu stiu de cine-i scrisa,dar am s-o caut si iti spun.Sunt sigura ca ti-ar placea,daca nu cumva ai citit deja.Sunt 3 volume,nu f groase.
D-zeu sa te binecuvinteze si sa-ti rasplateasca ptr.toata bucuria,mangaierea si invatatura care ne-o aduci prin aceste povestioare.
Si D-zeu sa dea intelepciune tuturor celor care le citeste,sa inteleaga invataturile care se desprind din ele hug.gif tzuc.gif

Asa sa dea Dumnezeu Ade...si sa-i binecuvanteze, pe toti cei ce le citesc, nu stiu daca am citit cartile, dar daca imi spui cine le-a scris, le voi cauta, si le voi citi cu drag...de cand aveam 9 ani, am inceput sa citesc astfel de carti....tot ce-mi pica de acest gen, citeam pe nerasuflate...si uite ca tot nu ma despart de ele rolleyes.gif nici acum... sa ai o seara frumoasa!

Postata de: Dana81 Jan 5 2008, 01:28 AM

QUOTE(rux25 @ Dec 1 2007, 08:38 PM) *
Tatal uita...

Niciodata nu devenim mai constienti de noi insine, decat atunci cand ii iubim pe ceilalti.

Asculta, fiule. Iti spun aceste vorbe in timp ce tu dormi, cu o manuta sub cap si cu suvitele blonde si carliontate lipite de fruntea umeda. M-am furisat singur in odaia ta. Acum cateva minute, in timp ce citeam ziarul, in biblioteca, m-a coplesit un sentiment greu de vinovatie... Asa ca, am venit spasit langa patul tau...
Uite la ce m-am gandit, fiule. Am fost dur cu tine. Te-am certat in timp ce te imbracai sa pleci la scoala fiindca nu te-ai spalat bine pe fata. Te-am mustrat pentru ca nu ti-ai curatat bine pantofii. Am strigat la tine cand am vazut cum iti arunci lucrurile pe podea.
Si la micul-dejun am inceput sa-ti fac reprosuri. Ca ai varsat laptele, ca ai plescait, ca ai uns felia de paine cu prea mult unt...Cand tu plecai la joaca si eu ma duceam la gara, te-ai intors si mi-ai facut cu mana spunandu-mi: " La revedere taticule!"...iar eu ti-am raspuns taios: " Umerii inapoi!"
Dupa amiaza am luat-o de la capat. Cand m-am intors de la serviciu, te-am pandit in timp ca tu stateai in genunchi si te jucai. Sosetele tale erau gaurite. Te-am umilit in fata prietenilor tai, obligandu-te sa mergi inaintea mea pana acasa. Ciorapii erau scumpi- si daca ai fi fost nevoit sa-i cumperi tu- ai fi avut mai multa grija de ei. Imagineaza-ti asta din partea unui tata...
Iti amintesti ce s-a intamplat mai tarziu, pe cand citeam ziarul in biblioteca? Tu ai venit la mine timid, cu o privire oarecum trista. Cand eu te-am privit pe deasupra ziarului, suparat ca m-ai intrerupt, tu ai ezitat.
- Ce vrei sa spui? te-am intrebat eu.
Mi-ai spus ca nu vrei nimic, dar te-ai aruncat la pieptul meu, m-ai strans in brate si m-ai sarutat, si manutele tale m-au inconjurat cu o dragoste pe care Dumnezeu a sadit-o in inima ta si pe care nici macar neglijenta mea nu o putea ignora. Si apoi ai disparut urcand grabit pe scari.
Ei bine, fiule, la scurt timp dupa aceea, ziarul mi-a alunecat din mana, si m-a cuprins o teama cumplita. Ce facuse obiceiul din mine? Obiceiul de a-ti gasi nod in papura si de a te critica-- asa te rasplatisem eu-- pentru ca erai doar un baietel. Nu ca nu te iubeam; dar aveam pretentii prea mari de la tine. Te masuram din perspectiva varstei mele...
Si caracterul tau era asa de frumos si bine format! Inimioara ta era la fel de mare ca apusul soarelui deasupra dealurilor si asta s-a vazut din felul in care te-ai grabit sa ma saruti inainte de culcare. Nimic altceva, nu mai conteaza in seara asta, fiule. Am venit la capul patului tau, pe intuneric, si am ingenuncheat aici jenat...
E un moment de slabiciune; stiu ca nu ai intelege aceste lucruri daca ti le-as spune cand te trezesti. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa stau la taclale cu tine, o sa sufar cand suferi si tu; o sa radem impreuna. O sa-mi musc limba de cate ori voi vrea sa-ti spun ceva neplacut. O sa-mi repet la nesfarsit in minte:
- E un baietel! Lasa-l sa fie asa cum e!
Mi-e teama ca te-am considerat un barbat. Si totusi, vazandu-te ghemuit si fragil in patutul tau, imi dau seama ca esti inca un copil. Ieri stateai in bratele mamei tale, cu capul pe umarul ei. Ti-am cerut prea mult fiule si ti-am daruit prea putin in schimb.
Promite-mi ca pe masura ce eu te voi invata sa fii barbat, imi vei aminti si tu ce inseamna sa ai un suflet iubitor de copil...

super tare!!!...acestea sunt intr-adevar greselile "noastre" ...a parintzilor!!! (din pacate uitam sa traim si sa ne bucuram de fiecare etapa a vietzii! sad.gif ) sa speram k ne vom revenii!!!!

Postata de: rux25 Jan 5 2008, 01:32 AM

QUOTE(Dana81 @ Jan 5 2008, 01:28 AM) *
super tare!!!...acestea sunt intr-adevar greselile "noastre" ...a parintzilor!!! (din pacate uitam sa traim si sa ne bucuram de fiecare etapa a vietzii! sad.gif ) sa speram k ne vom revenii!!!!

Asa e Dana, ar trebui sa o citim mai des....ca si noi mamicile mai uitam...nu numai tatii...noroc ca ne mai aduc aminte copiii...baietelul meu ma mai trage de maneca...si spune....Hey mami, ai uitat?....sunt doar un copil in crestere!!!...si-l iau in brate si-l pup ca uit de toate atunci tzuc.gif

Postata de: Dana81 Jan 5 2008, 02:13 AM

QUOTE(rux25 @ Jan 5 2008, 03:32 AM) *
Asa e Dana, ar trebui sa o citim mai des....ca si noi mamicile mai uitam...nu numai tatii...noroc ca ne mai aduc aminte copiii...baietelul meu ma mai trage de maneca...si spune....Hey mami, ai uitat?....sunt doar un copil in crestere!!!...si-l iau in brate si-l pup ca uit de toate atunci tzuc.gif

tzuc.gif tzuc.gif tzuc.gif inger.gif

Postata de: rux25 Jan 6 2008, 08:11 PM



VIATA CA UN FLUTURE ALBASTRU

A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau mereu multe intrebari… la unele stia sa le raspunda, la altele nu…

Tatal lor isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca o perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe care ele le puneau.

La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.

-Ce vei face? o intreba sora ei.

-O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort. Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!

Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.

-Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?

Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:

-Depinde de tine… fiindca e in mainile tale!

Asa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre, ca si fluturele albastru. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.

Postata de: mallina2u Jan 6 2008, 08:20 PM

bine-spus, numai de noi depinde .. si de voia Domnului!

Postata de: rux25 Jan 9 2008, 10:28 PM





Cand Dumnezeu I-a creat pe TATI...
(Erma Bombeck)


Cand Dumnezeu i-a creat pe TATI, El a inceput printr-un contur prelung. Un inger, ce se tot invartea pe-acolo, L-a intrebat:

- Ce fel de TATA mai e si asta, Doamne? Daca pe copii ii vei face de-o schioapa, de ce-i faci pe TATI atat de inalti? Nici un TATA nu va fi in stare sa se joace cu trenuletul fara sa ingenuncheze, nici sa-l inveleasca pe mezin cu plapumioara fara sa se aplece, ca sa nu mai vorbim ca va trebui de-a dreptul sa se incovoaie ca sa-l sarute de "noapte buna"...

Dumnezeu a zambit si a raspuns:
- Da, dar daca il fac dupa masura unui copil, la cine vor mai putea privi in sus copiii?

Si cand Dumnezeu a modelat mainile TATALUI, le-a facut mari si late. Ingerul a dat trist din cap si a murmurat:
- Oare Te-ai gandit bine, Doamne? Iti dai seama ce faci? Mainile mari sunt intotdeauna aspre, si nu de putine ori stangace, mai ales daca e vorba sa prinda scaiul de la pampers, sa incheie nastureii de la jacheta baietelului, sa lege funditele din coditele fetitei sau - mai rau! - sa scoata aschia ce i-a intrat mezinului in deget cand isi cioplea barcuta...

Dumnezeu a zambit din nou si a raspuns:
- Stiu, stiu, ai dreptate. Dar vezi tu, mainile acestea sunt incapatoare, in ele are loc aproape orice - de la toate nimicurile din buzunarul baietelului, pana la toate figurinele de hartie ale fetitei, plus sfori, suruburi, cuie... In acelasi timp, insa, ele sunt suficient de primitoare, ca in causul lor sa se cuibareasca fata unui copil.

Apoi Dumnezeu a modelat picioare lungi, un bazin ingust si umeri lati si puternici. Ingerul privea aproape ingrozit la noua creatie.
- Nu, nu se poate, Doamne! Daca se aseaza si vrea sa ia copilul in brate, o sa-i cada printre picioare, ca ai uitat sa-i faci o poala!

Zambind, Dumnezeu a raspuns:
- MAMA, da, ea are nevoie de poala. In schimb TATAL are nevoie de umeri puternici ca sa impinga masina la nevoie, sa-si sprijine fiul in timp ce-l invata sa mearga pe bicicleta sau sa sustina un capsor adormit in drum spre casa dupa o plimbare mai lunga in racoarea serii.

Cand Dumnezeu era pe punctul sa finiseze picioarele ce urmau sa intre in cei mai mari pantofi ce au existat vreodata, ingerul nu s-a putut abtine sa nu remarce chicotind:
- Nu-i drept, Doamne! Chiar crezi ca laboacele astea se vor putea cobori din pat in miez de noapte cand bebelusul plange in leagan? Si cum crezi ca va putea pasi un TATIC cu asemenea picioare printre jucariile rasfirate pe covor, fara sa zdrobeasca una sau doua sub pasul lui greu si apasat?

Dumnezeu a zambit din nou si a raspuns cu aceeasi rabdare si intelegere in glas:
- Se va descurca, ai sa vezi... In plus, il va putea duce in spate pe Praslea, care vrea sa calareasca prin gradina, sau, la o singura bataie de picior, va putea speria soriceii din casuta de vacanta... Si apoi, care copil nu se va bucura sa incerce pantofii "uriasi" ai TATALUI, anticipand nerabdator ziua cand va fi si el la fel de mare ca TATA?

Dumnezeu a lucrat toata noaptea, dandu-i TATALUI cuvinte putine, dar un glas ferm si plin de autoritate si doi ochi care, desi pot sa vada absolut totul, raman blanzi si intelegatori... In cele din urma, chiar in ultima clipa a creatiei, a adaugat lacrimile. Dupa care S-a intors incet spre inger si, privindu-l cu aceeasi blandete pe care o pusese in ochii TATALUI, l-a intrebat:

- Ei, acum esti multumit? Un TATA iubeste la fel de mult ca o MAMA. Inima lui este la fel de sensibila, dragostea lui - la fel de nemarginita.

Ingerului nu i-a mai ramas nimic de spus.



Postata de: mallina2u Jan 10 2008, 11:30 AM

frumos, emotionant, de-ar fi toti asa.. ar fi perfect!

Postata de: rux25 Jan 12 2008, 05:49 PM





Un copil desena si invatatoarea ii spuse: Este un desen interesant. Ce reprezinta?

- Este chipul lui Dumnezeu.

- Dar nimeni nu stie cum este Dumnezeu.

- Atunci cand voi fi terminat desenul, vor sti cu totii!



La putina vreme dupa nasterea fratiorului sau, micuta Sachi incepu sa le ceara parintilor ei sa o lase singura cu noul-nascut. Acestia erau preocupati ca - asemeni tuturor copiilor de patru ani - ea putea sa fie geloasa si sa doreasca sa-l loveasca sau bruscheze in vreun fel si de aceea spusera nu. Dar Sachi nu dadea semne de gelozie. Se purta cu pruncul cu foarte multa delicatete si-si exprima tot mai insistent dorinta de a ramane singura cu el. Astfel, parintii hotarara sa ii faca acest hatar.

In culmea bucuriei, Sachi merse in camera bebelusului si apropie usa, dar nu pana intr-atat incat prin crapatura parintii sai sa nu poata sa traga cu urechea, spionand. Vazura astfel ca micuta Sachi se indrepta linistita spre fratiorul ei si, apropiindu-si fata de a lui, ii spuse linistit:

- Copilas, spune-mi cum este Dumnezeu. Eu am inceput sa-L uit.

(Dan Millman)





Postata de: rux25 Jan 16 2008, 02:59 PM






Danseaza cu mine

Cand suntem tineri si visam la iubire si implinire, avem in minte nopti pariziene inundate de luna sau lungi plimbari pe faleza la apus de soare.
Nu ne spune nimeni ca momentele cele mai importante din viata zboara ca gandul, sunt neplanificate si ne surprind aproape intotdeauna cu garda jos.
Nu cu mult timp in urma, ii citeam, la culcare o poveste fetitei mele Annie, care are sapte ani, cand am devenit brusc constienta de privirea ei concentrata. Ma privea, parca de la mare distanta, ca in transa. Parea ca terminarea povestii nu era chiar atat de importanta cum crezusem.
Am intrebat-o la ce se gandeste.
- Mami, a soptit ea, nu ma pot abtine sa nu ma uit la chipul tau frumos...
Am simtit ca ma topesc.
N-a stiut niciodata prin cate momente de incercare m-a ajutat sa trec in decursul anilor, lumina afirmatiei ei, pline de iubire si sinceritate.
Nu mult dupa aceea, m-am dus cu baietelul meu la un mare si elegant magazin, unde sunetele melodioase ale unui cantec vechi de dragoste, ne-au atras langa un muzician imbracat in costum de seara, care canta la un pian imens. M-am asezat impreuna cu Sam pe o banca de marmura din apropierea lui. Sam parea la fel de transfigurat de melodie ca si mine.
Nu mi-am dat seama ca Sam se ridicase si statea in picioare langa mine decat cand s-a intors spre mine, mi-a luat capul in mainile lui micute si a spus:
- Danseaza cu mine, mami!
De-ar stii femeile care se plimba in Paris sub clar de luna, imensa bucurie a unei asemenea invitatii, facute de un baietel rubicond cu dinti de lapte...
Desi vanzatorii au chicotit, au zambit si ne-au aratat cu degetul in vreme ce noi alunecam si ne invarteam in holul magazinului, n-as schimba dansul cu un asemenea gentleman incantator, nici daca mi s-ar oferi in dar tot universul...
Rochelle M. Pennington

Postata de: rux25 Jan 17 2008, 07:32 PM




"Tata il intreaba pe Alexe care avea cinci anisori:
- Ce-ti place cel mai mult la tata?
Dupa ce s-a gandit putin, Alexe ii spune:
- Mama."

"Cand iti dai seama ca toate merg bine in familie ?, fu intrebata o fetita.
Cand ii vad pe tata si pe mama ca se saruta, raspunse ea."

Parintii nu trebuie sa se ascunda in dulap pentru a se saruta. De fiecare data cand isi arata iubirea care-i uneste, copiii se simt cuprinsi de o incredere care ii incalzeste si ii bucura. Ei stiu bine ca iubirea reciproca a parintilor este stanca solida pe care-si pot cladi viata."


BRUNO FERRERO

Postata de: VALERIA OANA Jan 18 2008, 01:14 PM

Frumos, tare frumos

Postata de: rux25 Jan 30 2008, 09:00 PM

Cele doua fete ale iubirii

Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea

ta! Recunoaste-L in toate caile tale si El, iti va netezi cararile.
Prov. 3:5,6

Darrell statea in fata magazinului de pizza, ezitand, inainte sa

deschida usa. Isi scutura capul de parca voia sa alunge indoielile

legate de aceasta intalnire. In sfarsit, isi inlatura temerile cu un

suspin, deschise usa si intra in restaurantul preferat al fiului sau.
Se temea asa de tare de intalnirea aceasta incat s-a straduit din

rasputeri sa intre in restaurant si sa nu plece de acolo. Nu stia ca, in

cateva ore, avea sa aiba parte de unul dintre cele mai frumoase

evenimente ale vietii sale.
Darrell venise sa se intalneasca cu fiul lui, Charles, in varsta de 17

ani.
Desi il iubea foarte mult pe Charles, Darrell stia ca, dintre cei doi fii

ai sai, acesta ii semana cel mai putin.
Cu fiul sau cel mare, Larry, nu avea niciodata probleme de

comunicare.
Atitudinea si maniera lor de a gandi era atat de asemanatoare, incat

nu mai era nevoie de cuvinte. Faceau totul impreuna: reparau masinile,

sau mergeau la vanatoare. Darrell il trata pe Larry, la fel ca pe

barbatii de pe santierul lui de constructie: dur. Iar : Larry, reactiona

foarte bine la acest gen de tratament--chiar asta isi dorea.
Dar Charles era cu totul altfel. Darrell si-a dat seama devreme ca

era altfel decat Larry. De cate ori isi certa fiul ca sa-l motiveze sa

faca un lucru anume, un semnal de alarma se declansa in sufletul lui

Darrell. Lui Darrell i se administrasera doze majore de disciplina si

raceala--de-a lungul vietii--fata dura a iubirii--si numai o doza mica

de caldura si afectiune--fata frumoasa a iubirii. Si putinul pe care-l

primise il daruise si fiilor sai.
E de datoria mea, sa-i imbrac si sa-i hranesc si e de datoria mamei

lor, sa-i faca sa se simta iubiti, isi tot repeta el in gand.
Dar, nu se putea convinge, ca asta inseamna sa fii tata. Darrell stia

cat de mult suferise din pricina tatalui sau. Si constatase de

nenumarate ori, ca si fiul sau sufera la fel.
Darrell, stia care era problema. Charles se astepta la o relatie

apropiata cu tatal sau--chiar insistase asupra acestui fapt, de-a

lungul anilor.Abia de curand isi daduse seama, ca singurul motiv

pentru care el si Charles se intelegeau acum era ca fiul lui renuntase

definitiv sa mai stea de vorba cu el. Asa cum procedase si Darrell cu

tatal sau., incercand sa stea cat mai departe de el.
Ca multi altii, Darrell, se straduise sa evite relatiile foarte apropiate.
Ani de-a randul, sotia si fiul sau incercasera sa-l cucereasca, iar el,

fugise de ei, dorind sa pastreze o distanta sigura.
Apoi intr-o zi, a avut ocazia sa-si studieze propriul comportament, in

timp ce se afla in biserica. In ziua aceea el a inteles ca exista doua

fete ale iubirii.. Ca multi alti barbati el devenise expert in ce priveste

fata dura a acesteia. Era capabil sa administreze o bataie, dar nu

putea sa-si imbratiseze fiul. Putea oricand sa-i reproseze lui Charles

o greseala, dar cuvintele de incurajare nu i le oferea decat de

sarbatori sau de ziua lui--sau nici atunci!
Darrell, invatase ca desi dragostea mamei este foarte importanta,

copii au nevoie in egala masura si de dragostea tatalui.
Darrell, era un om puternic, atat din punct de vedere emotional, cat

si din punct de vedere fizic.. Desi era multumit de el insusi, una din

intrebarile celui care tinea discursul, l-a impresionat:
- Cand a fost ultima oara cand v-ati imbratisat fiul si i-ati spus ca-l

iubiti?
Darrell, nu se putea gandi cand fusese ultima oara. De fapt nu-si

putea aminti nici de prima oara... A ascultat discursul si si-a dat

seama ca-l iubise pe Charles numai cu jumatati de masura. Ani la

rand, Darrell ii administrase un tratament dur fiului sau, ca sa-i

castige respectul, dar ceea ce primise el in schimb erau temerile si

remuscarile. Si din acest motiv l-a convins pe fiul sau, sa accepte

acea intalnire la restaurant, dupa antrenament.
- Salut tata, zise Charles, strangand mana tatalui sau, care abia

intrase. Charles avea 1,90m si era obisnuit sa-i priveasca de sus pe

majoritatea oamenilor. Dar intotdeauna privea in sus, ca sa

intalneasca privirile tatalui sau.
- Charles, spuse Darrell, potrivindu-si ochelarii si privind in jos. In

ultima vreme, m-am gandit la anumite lucruri. Mi-am dat seama ca e

ultima vacanta pe care o vei petrece acasa. In curand vei pleca la

colegiu. Si impreuna cu hainele pe care le vei impacheta, in bagaje vei

pune si sentimente, fie bune fie rele pe care eu te-am ajutat sa le

acumulezi de-a lungul anilor...
In general Charles era o persoana foarte glumeata. Dar acum...a

ramas tacut. Tatalui sau nu-i statea in fire sa discute despre relatia

lor. De fapt nu-i statea in fire sa discute despre nimic serios. De

aceea Charles era ochi si urechi.
- Fiule, as vrea sa-ti cer ceva. Gandeste-te la copilaria ta, chiar si la

perioada in care aveai sapte ani si aminteste-ti cand ti-am ranit

fiecare sentiment si nu am procedat cum trebuia. Aminteste-ti de

cate ori te-am facut sa te simti nedorit si incapabil, printr-un gest

sau printr-o vorba. Stiu ca suntem foarte diferiti si abia acum imi dau

seama ca de multe ori am fost dur cu tine. De fapt...aproape

intotdeauna am fost dur cu tine. Am incercat sa te fac asa cum

credeam eu ca trebuie sa fii si abia acum imi dau seama ca nu te-am

intrebat niciodata ce iti doreai tu de la viata. Te rog sa imi spui tot ce

am facut sa te ranesc. Eu nu voi face decat sa te ascult. Apoi as vrea

sa discutam despre asta si apoi sa-ti cer iertare pentru toate acele

greseli. Nu vreau sa iei cu tine si amintirile neplacute pe care ti le-am

pricinuit eu. Vei avea destule probleme in cei patru ani de colegiu si

fara sa te gandesti la asta. Imi dau seama ca am irosit foarte mult

timp.
Scotandu-si ochelarii si stergandu-si lacrimile, Darrell suspina si-l

privi pe Charles.
- S-ar putea sa stam aici toata noaptea, continua el si sunt pregatit

pentru asta. Dar intai as vrea sa-ti spun ca te iubesc si sunt mandru

de tine.
Charles vazuse cuvintele "te iubesc" scrise pe felicitarile de ziua lui si

de Craciun, dar era pentru prima data auzidu-l pa tatal lui spunandu-i

asta. Invatase sa se astepte la duritate din partea tatalui sau. Acum

ca el devenise mai bland Charles nu stia ce sa-i spuna.
- Tata, spuse el, nu te mai gandi la trecut. Stiu ca ma iubesti. Dar la

insistentele lui Darrell, Charles isi lasa gandurile sa alunece de-a

lungul celor 17 ani, petrecuti alaturi de tatal sau.
Treptat, pe masura ce devenea sigur, ca discutia nu e riscanta,

Charles incepu sa-i aminteasca tatalui sau de suferinta pe care i-o

pricinuise. I-a vorbit despre stradania sa de a devni un bun jucator

de fotbal american desi el ar fi preferat sa joace fotbal.
In toti acei ani, Charles simtise ca oricat de mult s-ar fi straduit nu

l-ar fi egalat niciodata pe fratele sau mai mare. Tatal sau facuse o

multime de comentarii menite sa-l motiveze dar care nu reusisera

altceva decat sa-l descurajeze si sa-l raneasca.
In timp ce ii relata lui Darrell toate acele experiente, Charles citi

tristetea si suferinta in privirea tatalui sau. Si mai mult decat atat

tatal sau ii ceru iertare pentru fiecare lucru fie el si marunt, care ii

lasase o amintire neplacuta.
Dupa aproape trei ore conversatia se sfarsi. In timp ce achita nota

de plata Darrell ii spuse fiului sau:
- Stiu ca te-am luat prin surprindere. Dar nu uita ca usa mea e

deschisa si ca daca iti mai amintesti de vreun gest de al meu care ti-a

pricinuit suferinta vreau sa-ti cer iertare.
Cina se terminase, dar o noua relatie se cladise. Dupa 17 ani, in care

fusesera doi straini care locuisera sub acelasi acoperis, in sfarsit

tatal si fiul se regasisera.
In seara aceea la restaurant, ingerii s-au bucurat ca zidul emotional

dintre tata si fiu incepuse in sfarsit sa se prabuseasca.
Fusese o seara impresionanta si importanta pentru amandoi. Cand

s-au ridicat de la masa, Charles a facut un gest care l-a socat pe

tatal lui.
Cei cativa oameni de la mesele alaturate au avut ocazia sa vada un

jucator de fotbal inalt si puternic imbratisandu-si tatal la fel de

puternic, pentru prima data dupa multi ani. Cu lacrimi in ochi, cei doi

barbati s-au imbratisat, ignorand privirile celorlalti.
Gary Smalley si John Trent

Postata de: rux25 Feb 5 2008, 04:31 PM

Creativitatea- reintoarcerea la adevarata noastra natura

Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala. Baietelul era mic, iar scoala era mare. Dar cand baietelul a vazut ca intrarea in clasa lui se facea printr-o usa direct din curte a fost foarte fericit… iar scoala nu i s-a mai parut atat de mare ca la inceput.
Intr-o dimineata cand baietelul se afla in clasa, profesoara le-a spus copiilor:
-Astazi o sa facem un desen.
-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea foarte mult sa deseneze. Stia sa deseneze o multime de lucruri: lei si tigri, pui si vaci, trenulete si vapoare. Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a inceput sa deseneze…
Dar profesoara a zis:
-Asteptati! Nu incepeti inca! Si a asteptat pana cand toti copiii au fost pregatiti.
-Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara.
“Grozav” s-a gandit baietelul, caci ii placea sa deseneze flori. Si a inceput sa deseneze flori frumoase, si le-a colorat in roz, portocaliu, albastru.
Dar profesoara le-a zis copiilor:
- Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati. Si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde.
- Acum puteti incepe, a zis profesoara.
Baietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasa decat a profesoarei; dar n-a spus nimic. A intors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei… Era rosie, cu o tulpina verde.
Intr-o alta zi, cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte profesoara le-a spus copiilor:
- Astazi o sa facem ceva din argila.
-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea sa lucreze cu argila. Stia sa faca tot felul de lucruri din argila: serpi si oameni de zapada, elefanti si camioane. Dar a asteptat pana ce toti copiii au fost gata.
- Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara.
„Grozav”, s-a gandit baietelul caci ii placea sa faca farfurii de toate formele si marimile. Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
- Asteptati, va arat eu cum se face! Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca.
- Asa! Acum puteti incepe!, a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. Ii placeau mai mult farfuriile lui, decat farfuria adanca a profesoarei. Dar n-a spus nici un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare ca cea facuta de profesoara.
Si foarte curand baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curand n-a mai facut nimic de unul singur.
Si s-a intamplat intr-o zi ca baietelul si familia lui s-au mutat intr-o alta casa, intr-un alt oras. Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala. Scoala cea noua era si mai mare si nu mai avea nici o usa prin care sa intre direct din curte in clasa lui. Trebuia sa urce niste trepte inalte si sa mearga de-a lungul unui coridor lung pana ajungea in clasa lui.
In prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor:
- Astazi o sa facem un desen!
- Grozav, a zis baietelul, si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca…
Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasa. Cand a ajuns langa baietel i-a spus:
- Tu nu vrei sa desenezi?
- Ba da, a zis baietelul.
- Ce desen facem?
- Nu stiu pana nu-l faci, a zis profesoara.
- Cum sa-l fac? zise baietelul.
- Cum isi place tie! raspunse ea.
- Sa-l colorez cum vreau eu? a mai intrebat baietelul.
- Cum vrei tu!, a fost raspunsul ei. Daca toti ati face acelasi desen , si l-ati colora la fel, cum sa stiu eu cine l-a facut?
- Nu stiu, zise baietelul.
Si a inceput sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde…

Morala?
Creativitatea umana este un dar nepretuit. Iti aduci aminte de usurinta cu care puteai sa iti imaginezi jocuri cand erai copil, sau sa vezi in jucaria de carpe cea mai frumoasa papusa din lume? Cine spune ca floarea trebuie sa aiba petale rosii si frunze verzi? Puterea de a fi creativi este ceea ce ne defineste ca oameni.
Einstein spunea ca “Mintea intuitiva este un dar sacru iar mintea rationala este servitorul ei de incredere. Am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul. ”
dupa Jack Canfield



Postata de: rux25 Feb 5 2008, 07:24 PM

ceva de vis...

Ingerasii de langa noi
http://www.trilulilu.ro/xdale/942627070911fd

puritate, sinceritate...frumusete... rolleyes.gif

Postata de: Mih@ela Feb 5 2008, 07:35 PM

QUOTE(rux25 @ Feb 5 2008, 08:24 PM) *
ceva de vis...

Ingerasii de langa noi
http://www.trilulilu.ro/xdale/942627070911fd

puritate, sinceritate...frumusete... rolleyes.gif

Cata dreptate ai,draga mea!M-am emotionat pana la lacrimi!

Postata de: mallina2u Feb 5 2008, 08:23 PM

QUOTE(rux25 @ Feb 5 2008, 12:24 PM) *
ceva de vis...
Ingerasii de langa noi
http://www.trilulilu.ro/xdale/942627070911fd

puritate, sinceritate...frumusete... rolleyes.gif

Oh, Doamne, Ruxi, de-ai sti ca abia vad de lacrimi sa scriu, m-au terminat copiii astia... parca am vazut-o pe Ilincuta mea vorbind si mi s-a umplut sufletul de emotii, ochii de lacrimi... divin! floare2.gif

Postata de: danna68 Feb 6 2008, 02:21 AM

QUOTE(rux25 @ Feb 5 2008, 07:24 PM) *
ceva de vis...

Ingerasii de langa noi
http://www.trilulilu.ro/xdale/942627070911fd

puritate, sinceritate...frumusete... rolleyes.gif

oFloare1.gif notworthy.gif absolut superba micuta, un ingeras nevinovat inger.gif tzuc.gif

Postata de: rux25 Feb 8 2008, 08:09 PM

BUNICUL AR FI STIUT
Beniamin se trezi. Din bucatarie razbateau voci galagioase. Mama si tata se certau iarasi. Lucrurile continuau asa de saptamani. Beniamin nu intelegea deloc de ce parintii lui nu se mai suportau. Cand era in aceeasi incapere cu ei, acestia se purtau de parca totul ar fost in ordine. Insa copilul simtea ca lucrurile nu stateau de loc asa. In fond, acum mergea deja la scoala nu mai era un prostanac. De ce oare erau atat de rai unul cu celalalt? Uneori se intreba daca nu cumva totul era din cauza lui. Era adevarat ca mai era si neascultator. Uita de multe ori sa faca ceea ce i se ceruse; camera lui era mai intotdeauna in dezordine si tot zabovea pana sa porneasca spre scoala. Pentru toate astea mama desigur se necajea. Beniamin se temea ca parintii lui se vor desparti. In fond, cam la fel se petrecusera lucrurile si cu Marc. Marc era prietenul lui. El isi vedea tatal doar la doua saptamani. Beniamin nu putea sa-si imagineze o asemenea viata! Isi iubea tatal. Cand acesta nu venea prea obosit de la serviciu, se juca prin toata casa, cu el si cu Miriam, surioara mai mica. Ce frumos se mai distrau! In ultima vreme insa abia daca se mai jucau impreuna. Tata era cel mai adesea intr-o proasta dispozitie, astfel ca-i certa pentru orice nimic. Miria plangea foarte tare si se necajeau toti.
Cu toate ca Beniamin isi trasese patura peste cap, continua sa-l auda pe tatal sau tipand si pe mama izbucnind in hohote de plans. Daca ar inceta totusi odata! Aseara, inainte de culcare, Beniamin se rugase langa pat. Bunicul ii povestise ca putea sta de vorba oricand voia cu Dumnezeu. Ii spusese si ca Dumnezeu ii cunoaste pe toti oamenii si-i iubeste. El este minunat si puternic. Beniamin ascultase cu ochii mari.
"Este mai puternic chiar decat tati?", intrebase el. "Mult mai puternic", ii raspunsese bunicul, "iar cine se increde in El, pe acela il ajuta." Beniamin crezuse cuvintele batranului. De cand murise bunica, acesta traia singur intr-o casuta la marginea orasului. Din familia batranului mai faceau parte Bello, cainele, si Molli, motanul. Lui Beniamin ii placea mult sa locuiasca la bunic. Nimeni nu stia sa spuna povesti atat de minunate. In plus, el avea aproape intotdeauna timp la dispozitie. Cand il ruga Beniamin, isi aranja cu grija fotoliul, isi punea ochelarii pe nas si lua vechea Biblie pentru copii din raft. Bello se intindea la picioarele bunicului si Moli torcea pe pervazul ferestrei. Bunicul povestea despre Domnul Iisus, cum ii facea pe orbi sa vada, pe bolnavi sanatosi si pe oamenii tristi fericiti.
De toate acestea isi amintise Beniamin ieri seara, cand ii auzise iarasi pe parinti certandu-se. Iisus putea face ceva ca ei sa se inteleaga din nou!
De ce oare Iisus nu-l ascultase? Beniamin plangea incetisor. Chiar si aici sub patura ii auzea pe parinti cum se certau. Nu mai putea suporta. "Vreau sa merg la bunicul", sopti el si sari hotarat din pat. Isi trase rapid pantalonii in picioare si pulovarul peste cap. Nici o clipa nu se gandi ca peste o ora trebuia sa plece la scoala. Beniamin nu voia decat sa ajunga la bunic. Acesta trebuia sa stie de ce Dumnezeu nu-i ascultase rugaciunea.
Beniamin isi sterse cu dosul palmei lacrimile de pe obraz. Deschise fereastra dormitorului sau si arunca o privire scrutatoare in jos. Nu era prima oara cand cobora pe tufa de soc. Reusi si de data asta fara nici o problema. Afara era inca semiintuneric. Pe strada insa era deja un trafic intens. Abia acum Beniamin isi dadu seama ca uitase sa-si ia geaca. Era rece, asa ca incepu sa alerge mai repede. De ce oare in dimineata asta toate semafoarele indicau culoarea rosie?
Beniamin nu lua in seama privirile mirate ale trecatorilor, cand trecea in goana pe langa ei, imbracat subtire ca intr-o zi calduroasa de primavara. Pentru el era important doar ca, cu cat se afla mai departe de tipetele parintilor lui, cu atat se simtea mai bine.
Cu toate ca semaforul trecuse de pe verde pe rosu, Beniamin sari in strada. Doua faruri se apropiau de el ca niste ochi uriasi. Scrasnira niste frane si apoi se intuneca totul in jurul lui Beniamin.
Abia cand lumina diminetii patrunse difuz in camera, Beniamin se trezi din starea de inconstienta. Clipi din ochi. Unde se afla? Camera asta alba cu patul inalt in care se gasea el, ii era complet straina. Ah, da, dorise sa mearga la bunicul...
Beniamin ofta. Cand deschise larg ochii, i se paru ca viseaza. La capataiul lui se gaseau parintii. Mami plangea. Tati o tinea in brate si-i vorbea plin de dragoste, incercand s-o consoleze. Cand observara ca Beniamin se trezise, il privira plini de fericire.
"Asadar, totusi m-a ascultat", suspina Beniamin satisfacut si adormi imediat din nou. Parintii se privira intrebator, dar n-aveau nici o idee despre ce anume vorbea micutul lor.
Bunicul insa ar fi stiut.



Postata de: alexandra81 Feb 10 2008, 01:25 PM

Poveste de decembrie...

Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.
S-a dus la un politist si l-a intrebat: "Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau."
Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: "Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar "Ioan 3 cu 16" si te vor lasa sa intri."
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat la ea si a zis: "Ioan 3 cu 16". Femeia i-a zis: "Intra, fiule." L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat."
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: "Iti este foame?". El a raspuns: "Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare." Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat."
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar." Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce
inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala."
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel
leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta:
"Intelegi tu ce inseamna "Ioan 3 cu 16"?" l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: "Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc." Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu
16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut."
Stii tu, trebuie sa marturisesc ca nici eu nu inteleg? cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau cum Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I
fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.

Ioan 3:16
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica."

Postata de: rux25 Feb 10 2008, 04:03 PM

Multumesc Alex....vezi si reciteste sa nu le dublam...aceasta poveste, o gasesti la povesti pentru suflet...te astept cu noutati partners.gif

Postata de: alexandra81 Feb 11 2008, 02:15 PM

ok. eu cred ca o sa renunt cu postatul pt ca vad ca nu am sanse sa postez noutati 1_3ani.gif asa ca o sa citesc numai...

Postata de: rux25 Feb 24 2008, 06:49 PM




Portretul tatalui

In urma cu multi ani, un negustor foarte bogat,s-a stins din viata pe neasteptate, si a lasat in urma lui foarte multe averi. Nu avea nici o ruda apropiata pe nimeni.
Se stia ca are un fiu care fusese trimis in strainatate inca de cand era copil. Nimeni nu stia cum arata acest fiu, asa ca nu puteau sa-l recunoasca pe adevaratul mostenitor.
Toata lumea, se intreba: cine va fi acela care va mosteni averea cea mare a negustorului?
Dupa ceva vreme, iata ca au sosit in oras trei tineri si fiecare dintre ei, spunea ca el este fiul si mostenitorul adevarat al bogatasului.
Pe cine sa crezi? Toti trei au venit inaintea judecatorului si au cerut sa li se faca dreptate. Atunci, judecatorul a cerut sa i se aduca portretul negustorului. Apoi, a zis catre cei trei tineri:
- Mostenirea se cuvine aceluia care va lovi cu sageata in semnul pe care l-am pus pe portret.
Cel dintai, a intins arcul cu indemanare, a ochit linistit si apoi a tras aproape de semn.
Cel de al doilea a tras si mai aproape de semn.
Cand veni randul celui de al treilea, acesta intinse arcul cu sfiala, incepu sa tremure si aproape plangand zise:
- Nu, asta nu pot s-o fac. Nu ma lasa inima sa trag in portretul preaiubitului meu tata, pe care il vad in fata mea si parca e viu... Mai bine ma lipsesc de toata mostenirea... Eu nu pot sa-l batjocoresc dupa moarte.
Atunci judecatorul a zis.
- Tu esti adevaratul fiu si adevaratul mostenitor. Ceilalti doi care au ochit atat de bine sunt niste inselatori, caci un fiu adevarat nu poate intinde arcul cu atata nepasare ca sa strapunga inima tatalui sau iubit.
Acesta este inceputul biruintii,
In viata sa-ti cinstesti intai, parintii
.

Postata de: mariacci Mar 11 2008, 09:41 AM


DRAGA RUX, DACA MAI CITESC MULT POVESTIOARELE TELE VOI AVEA OCHII CAT CEPELE! SUNT MINUNATE... SI FOARTE BUNE INVATATURI, MAI ALES CA A INCEPUT POSTUL PASTELUI...
SA NE AJUTE DOMNUL SA FACEM CAT MAI MULTE FAPTE BUNE!
ITI MULTUMESC! hug.gif hug.gif tzuc.gif tzuc.gif

Postata de: rux25 Mar 11 2008, 09:47 AM

QUOTE(mariacci @ Mar 11 2008, 09:41 AM) *
DRAGA RUX, DACA MAI CITESC MULT POVESTIOARELE TELE VOI AVEA OCHII CAT CEPELE! SUNT MINUNATE... SI FOARTE BUNE INVATATURI, MAI ALES CA A INCEPUT POSTUL PASTELUI...
SA NE AJUTE DOMNUL SA FACEM CAT MAI MULTE FAPTE BUNE!
ITI MULTUMESC! hug.gif hug.gif tzuc.gif tzuc.gif

Cu toata dragostea mariacci!!! Sa ne fie tuturor de folos!!! trandafir.gif tzuc.gif hug.gif

Postata de: rux25 Mar 16 2008, 11:32 PM



Barbatul si femeia


In reviste. Pe internet. La televizor. Intre prieteni. Peste tot, discutii despre cat de diferiti sunt barbatii si femeile. Si tocmai cand credeam ca am auzit cam tot ce se poate spune despre asta, am dat peste cateva randuri ale lui Victor Hugo…

Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi,
Femeia este cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a facut pentru barbat un tron,
Pentru femeie un altar.
Tronul exalta, altarul sfinteste.

Barbatul este creierul,
Femeia este inima.
Creierul naste lumina, inima naste iubire.
Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.

Barbatul este puternic prin ratiune.
Femeia este invincibila prin lacrimi.
Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza.

Barbatul este capabil de orice eroism,
Femeia, de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.

Barbatul are suprematia,
Femeia are alegerea.
Suprematia inseamna forta, alegerea inseamna dreptate.

Barbatul este un geniu,
Femeia este un inger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.

Aspiratia barbatului este catre gloria suprema,
Aspiratia femei este catre virtutea desavarsita.
Gloria creaza tot ce e maret, virtutea creaza tot ce e divin.

Barbatul este un cod,
Femeia este evanghelia.
Codul ne corecteaza, evanghelia ne face perfecti.

Barbatul este un vultur care zboara,
Femeia - o privighetoare care canta.
A zbura inseamna a cuceri spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.

Barbatul este un templu,
Femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.

Pe scurt, barbatul se gaseste acolo unde se sfarseste pamantul.
Femeia, acolo unde incepe cerul.




Postata de: rux25 Apr 11 2008, 02:28 PM




Exista sotia perfecta?

Mulla Nasrudin sedea in pravalia sa de ceai cand sosi un vecin care voia sa-i vorbeasca. "Mulla, ma casatoresc si sunt tare emotionat", ii spuse vecinul. "Tu nu te-ai gandit niciodata sa te casatoresti?"
Nasrudin ii raspunse: "Ba da, m-am gandit. Si cand eram tanar mi-o doream foarte mult. Voiam sa gasesc sotia perfecta. Am pornit la drum pentru a o gasi si am mers la Damasc. Acolo am intalnit o femeie frumoasa, plina de gratie, distinsa si foarte spirituala, dar care nu cunostea lumea. Am pornit atunci din nou la drum indreptandu-ma spre Isphahan. Acolo am intalnit o femeie pe cat de spirituala pe atat de mondena, frumoasa din multe puncte de vedere, dar nu reuseam sa comunicam. La urma am mers la Cairo si, dupa multe cautari, am gasit-o. Era profunda, plina de gratie, frumoasa din toate punctele de vedere, in largul ei atat in lume cat si in imperiile care o transcend. Simteam ca am gasit femeia perfecta."
"Atunci de ce n-ai luat-o de sotie, Mulla?", il intreba prietenul.
"Bietul de mine!", spuse Nasrudin clatinand din cap, "si ea cauta sotul ideal."

Un celibatar ii ceru calculatorului sa-i gaseasca tovarasa de viata perfecta. "Vreau o fata micuta si gratioasa careia sa-i placa sporturile nautice si activitatile de grup."
"Casatoreste-te cu un pinguin", ii raspunse calculatorul.

A iubi inseamna a primi pe un "altul" cu felul sau de a fi, cu diversitatea sa, cu defectele sale, si nu copia vreunui vis prostesc de-al nostru. Sotul perfect este cel care nu vrea o sotie perfecta.

(Bruno Ferrero)


Postata de: rux25 Jun 8 2008, 10:15 AM

Ceasul de buzunar trandafir.gif


Aceasta povestire ilustreaza faptul ca o minciuna mica poate creste asa de mare ca n-o mai poti ascunde.

Intr-o seara ploioasa, un domn imbracat destul de bine isi conducea masina spre casa venind de la serviciu. Se gandea la slujba lui in care devenise destul de priceput si bine respectat in oraselul de munte unde locuia. El era acum presedintele unei fabrici de hartie, bucurandu-se de munca lui si familia sa pe care o iubea foarte mult.
In timp ce se gandea la toate acestea, se uita pe drumul de munte si apropiindu-se de-o curba vazu ca ceva se misca pe drum in fata lui. Apropiindu-se mai tare de umbra aceea miscatoare, isi dadu seama ca era un baietel pe o bicicleta. Apasa pe frana ca sa mai reduca din viteza dar era prea tarziu. Din cauza drumului udat de ploaie, masina aluneca si se izbi in baiatul cu bicicleta. In cele din urma opri masina, iesi sa vada ce facuse si cand vazu baiatul jos ghemuit si lesinat, in loc sa-l duca repede la spital, se urca repede in masina, dadu putin inapoi si porni cu viteza, lasand baiatul inconstient acolo jos.

Cateva minute mai tarziu, un tir trecu si el pe-acolo. Soferul tirului vazu si el ceva acolo pe drum, dar nu putea spune exact ce putea fi. In clipa in care si-a dat seama ce era acolo, a pus si el piciorul pe frana, dar din nou era prea tarziu si-l lovi si el pe baietel.
Soferul tirului a sarit din cabina, a ridicat cu grija copilul si a fugit cu el repede la spital. Oricum era prea tarziu si doctorii n-au mai putut face nimic copilului.
In ziua urmatoare, vestea accidentului s-a impanzit in tot oraselul. Oamenii din oras erau toti furiosi pe cel care a lovit prima data cu masina pe baietel si l-a lasat acolo fara sa-i dea vreun ajutor.

In aceeasi zi, in timp ce presedintele fabricii de hartie se pregatea sa mearga la lucru, fiul sau veni alergand in camera si zise:
"Taticule, am fost afara si-am vazut masina ta lovita si becul din fata spart. Ce s-a intamplat?"
Tatal raspunse:
"Las ca am eu grija de asta, da-i drumul la treaba ta."
La serviciu, omul acesta coplesit de vinovatie nu mai putu face nimic gandindu-se cum de-a putut sa lase acolo baietelul acela. Nu mai putea sa traiasca cu sentimentul acesta de vinovatie; s-a urcat in masina sa si s-a dus direct la politie sa le spuna ce-a facut. Imediat, domnul presedinte a fost dus la inchisoare si aruncat acolo intr-o celula.

Toti oamenii din oras, familia sa si prietenii sai au fost socati sa auda ca el a putut sa faca un astfel de accident si sa lase baietelul acela acolo.
Cateva zile mai tarziu, un reporter de la ziar veni la el in inchisoare ca sa-i ia un interviu si l-a intrebat:
"Dumneavoastra pareti a fi un om care are totul - o casa frumoasa, o slujba plina de succes si o familie care va iubeste. Cum de-ati putut lovi un baietel si sa fugiti de la locul accidentului, lasandu-l acolo in drum ?"
Reporterul l-a ascultat pe omul acesta spunandu-i mai multe intamplari din viata sa, afland astfel raspunsul la intrebare.

Cand omul acesta era mic, el era foarte mandru de ceasul de buzunar al tatalui sau si dorea sa-l ia la scoala intr-o zi, ca sa-l arate colegilor sai. El stia ca tatal sau i-a zis o data:
"Nu!", dar el era disperat "sa se mandreasca cu ceasul tatalui" la scoala.
Astfel, se gandi sa-l ia intr-o zi dupa ce tatal sau va pleca la lucru dimineata, si-l va aduce inapoi inainte ca tatal sau sa vina de la serviciu. Si asa, el nu va afla niciodata.
A doua zi dimineata, s-a strecurat in camera parintilor lui, a luat ceasul din sertarul tatalui sau, l-a invelit intr-un servetel de hartie, l-a pus in buzunar si-a plecat la scoala.
Era tare bucuros cand in pauza, a putut iesi afara la joaca. Si-a adunat prietenii in jurul sau si le-a aratat ceasul. Unul din ei, i-a cerut sa-i dea un pic ceasul sa-l tina in mana. Cand sa-l dea celuilalt baiat, ceasul ii cazu din mana si se prefacu in tandari. Baiatul, ingrozit, ridica bucatelele de jos, le puse in servetel si dupa terminarea scolii se duse in graba acasa si puse ceasul spart inapoi in sertarul tatalui sau. Cand tatal veni acasa in seara aceea si vazu ceasul spart, il intreba pe baiatul sau ce s-a intamplat. Baiatul minti si refuza sa recunoasca faptul ca el a spart ceasul.
Minciuna aceea l-a facut sa mai zica una si inca una si tot asa, tiparul vietii sale era bazat pe minciuna. Crescand, baiatul acesta n-a vrut niciodata sa spuna adevarul despre lucrurile rele pe care le-a facut. El a continuat sa minta iar minciuna i-a devenit un obicei.

Cand presedintele fabricii de hartie s-a prezentat la tribunal in fata judecatorului, el a primit 20 de ani de puscarie.
Daca l-ar fi luat pe baiat imediat la spital de la locul accidentului, i-ar fi salvat viata iar rusinea si regretul pe care acum trebuia sa le sufere in inchisoare nu le-ar mai fi cunoscut. In loc sa faca ce era drept si sa spuna adevarul, el a incercat sa acopere adevarul cu o minciuna. Daca ar fi invatat sa spuna adevarul inainte de a se maturiza, viata lui ar fi avut un alt sfarsit.

Intamplarea aceasta ne da numai un exemplu despre cat de important este sa invatam a spune adevarul de mici copii, apoi ca tineri.
Cel mai important lucru pentru voi este sa luati in serios cele cinci decizii de la inceput si astfel veti creste copii mari si tineri care spun adevarul si in cuvantul carora toti pot avea incredere.


Postata de: rux25 Jun 30 2008, 09:06 PM

FII MULTUMIT! trandafir.gif

Povestea noastra se refera din nou la aceasta trasatura de caracter care se numeste virtute. Ce inseamna sa fii un om virtuos sau un om de-o inalta virtute.

Andrei era un baiat sarac, dintr-o familie saraca de fermieri. Si desi lucra din greu ca sa-si ajute tatal la treburi, el totdeauna fluiera sau canta.
Hainele lui erau vechi si tare peticite. Nici jucarii n-avea cu care sa se joace, asa cum aveau alti copii. Insa, lui Andrei nu-i pasa de saracia lui pentru ca avea parinti care-l iubeau foarte mult.
Intr-o zi, pe cand Andrei lucra pe camp, vazu deodata un nor mare de praf. O pereche de cai o luase la goana cu tot cu sareta si nu se mai putea opri. Vazand-o ca se apropie, Andrei isi dadu imediat seama ca trebuie sa faca ceva ca sa opreasca caii inainte de a se izbi in bara unui pod din apropiere lovindu-se, si distrugand caruta facand-o bucatele.
Baietelul sari peste gard si se propti cu picioarele prinzand primul cal care se apropie, de hamuri. Se agata de hamuri cu toata puterea lui si nu-i mai dadu drumul. Era un mare curaj ceea ce facu-se el. Daca n-ar fi reusit sa se prinda de hamuri, ar fi fost aruncat sub copitele cailor si zdrobit pana la moarte. Sub greutatea lui, care se balansa de hamuri, caii s-au oprit.
Nu mult dupa aceea, sosi si proprietarul cailor. Cand vazu ce facuse Andrei, i-a zis:
- " Esti un baiat foarte curajos. Cum as putea sa-ti rasplatesc fapta ta ?
Andrei zambi frumos si-i raspunse:
- " Domnule, eu n-am oprit caii ca dumneata sa ma platesti! M-am gandit la bara aceea de la pod pe care ar fi rupt-o caii si s-ar fi lovit, iar caruta ar fi fost stricata."
Observand hainele lui Andrei foarte vechi , domnul cu caii zise:
- " Vrei sa-mi spui ca nu-mi dai voie sa-ti dau niste bani ca sa-ti cumperi niste haine mai bune ? "
- " Domnule, eu am o pereche de pantofi mai buni acasa si un costum de haine mai bun - pentru Duminica. Aceste haine sunt bune inca pentru lucru.."
- " Dar vei avea nevoie atunci de ceva carti pentru la scoala, la toamna!
i-a zis din nou domnul acela.
- " Nu, nu cred, multumesc ! Cineva mi-a dat niste carti mai vechi iar Mama mi-a lipit foile care cadeau si cred ca le voi putea folosi pe-acelea " - zise Andrei.
- " Atunci, nu ti-ar placea sa ai o paleta de tenis si cateva mingi ?"
- " Nu cred ca mi-ar trebui de vreme ce mi-am facut o minge din ceva lana pe care mi-a dat-o Mama pentru ca era prea incalcita si veche. Iar paleta mi-am facut-o tot eu dintr-o bucata de placaj."
Domnul acesta, isi puse mana pe umarul lui Andrei si zise:
- " Baiatul meu, acum inteleg de ce mi-ai zambit asa de frumos cand am venit; tu ai invatat un secret pe care multi nu-l stiu inca - secretul de a fi multumit cu ce ai. Imi dai voie sa-ti spun " Baiatul Multumit ? "
Si cu aceste cuvinte domnul acela pleca cu sareta si caii in drumul sau.
Cateva zile mai tarziu, o cutie mare veni la posta in sat cu numele si adresa lui Andrei pe ea. Domnul de la posta trimise vorba prin cineva la ferma si tatal lui Andrei veni sa ridice cutia.
Cand Andrei desfacu cutia, gasi o felicitate pe care scria cu litere mari:
" Baiatului Multumit de la un Prieten Dator, cu multumire !
Andrei stia ca aceasta cutie venea de la domnul acela a carui cai ii oprise. In cutie era un costum nou de haine, o salopeta, sosete, o caciula calduroasa si manusi, plus o paleta cu mingi de tenis. Cand lua haina sa vada cum ii vine, gasi in buzunar si o hartie de cinci dolari.
Ce bucuros era Andrei ! Si mergand din nou la camp pentru a-si continua treaba, canta si fluiera mai plin de bucurie ca niciodata.
Si totusi, asta n-a fost totul. De Craciun, o bicicleta frumoasa ii fusese trimisa de noul sau prieten.
Cred ca o sa ma credeti cand va spun ca acest baiat era cel mai fericit baiat din tara lui.
Iata copii, ce inseamna virtute : sa stii sa faci un bine fara sa te astepti la vreo rasplata.

Postata de: rux25 Jul 5 2008, 05:40 PM

Un om a povestit, cum fiica sa cea mica i-a cerut sa-i citeasca inainte de culcare dintr-o carte de povesti.
Intr-o zi, tatalui i-a venit ideea, sa-i inregistreze povestile pe o banda de magnetofon. Fetita a invatat repede sa manuiasca magnetofonul si totul a mers bine timp de cateva zile,
pana cand, intr-o seara, ea i-a dat din nou cartea de povesti tatalui ei.
- Haide scumpo, stii foarte bine cum sa pornesti magnetofonul, i-a spus tatal.
- Da, a raspuns micuta, dar nu pot sta in bratele sale. trandafir.gif

Postata de: rux25 Jul 12 2008, 06:22 PM

''Refolosibil'' in casnicie rolleyes.gif

Sotia ajunge acasa de la cumparaturi si, surprinsa, isi gaseste sotul in pat cu o tanara frumoasa. Tocmai cand se pregatea sa iasa furioasa din camera, sotia este oprita de sotul sau care ii spune: Poate ar trebui totusi sa asculti ce s-a intamplat...Venind acasa de la serviciu, am zarit pe autostrada aceasta tanara care parea obosita si era imbracata saracacios.

Am adus-o acasa si i-am oferit o friptura din carnea pe care o uitasesi de mult in frigider. Era desculta si atunci i-am dat sandalele tale bune, dar pe care tu nu le mai purtai din cauza ca nu mai erau la moda. Ii era frig si atunci i-am dat puloverul pe care ti l-am facut cadou de ziua ta, dar pe care nu l-ai purtat niciodata pentru ca nu ti se potrivea culoarea.

Avea pantalonii sfasiati si atunci i-am dat o pereche de jeansi care iti ramasesera mici, dar care de altfel erau foarte buni. Si apoi, tocmai cand se pregatea sa plece, fata m-a intrebat: Mai este ceva ce sotia ta nu mai foloseste? trandafir.gif smile.gif

Postata de: bia III Jul 12 2008, 07:43 PM

QUOTE(rux25 @ Jul 12 2008, 07:22 PM) *
''Refolosibil'' in casnicie rolleyes.gif

Sotia ajunge acasa de la cumparaturi si, surprinsa, isi gaseste sotul in pat cu o tanara frumoasa. Tocmai cand se pregatea sa iasa furioasa din camera, sotia este oprita de sotul sau care ii spune: Poate ar trebui totusi sa asculti ce s-a intamplat...Venind acasa de la serviciu, am zarit pe autostrada aceasta tanara care parea obosita si era imbracata saracacios.

Am adus-o acasa si i-am oferit o friptura din carnea pe care o uitasesi de mult in frigider. Era desculta si atunci i-am dat sandalele tale bune, dar pe care tu nu le mai purtai din cauza ca nu mai erau la moda. Ii era frig si atunci i-am dat puloverul pe care ti l-am facut cadou de ziua ta, dar pe care nu l-ai purtat niciodata pentru ca nu ti se potrivea culoarea.

Avea pantalonii sfasiati si atunci i-am dat o pereche de jeansi care iti ramasesera mici, dar care de altfel erau foarte buni. Si apoi, tocmai cand se pregatea sa plece, fata m-a intrebat: Mai este ceva ce sotia ta nu mai foloseste? trandafir.gif smile.gif

foarte frumoase povesti , avem de invatat atitea.... in viata ...felicitari si ma bucur ca ne esti aproape.pupici

Postata de: rux25 Jul 12 2008, 08:14 PM

QUOTE(bia III @ Jul 12 2008, 08:43 PM) *
foarte frumoase povesti , avem de invatat atitea.... in viata ...felicitari si ma bucur ca ne esti aproape.pupici

partners.gif tzuc.gif tzuc.gif tzuc.gif cu totii avem de invatat...si asta toata viata wub.gif

Postata de: lia maria71 Jul 15 2008, 09:36 PM

QUOTE(rux25 @ Dec 1 2007, 07:38 PM) *
Tatal uita...

Niciodata nu devenim mai constienti de noi insine, decat atunci cand ii iubim pe ceilalti.

Asculta, fiule. Iti spun aceste vorbe in timp ce tu dormi, cu o manuta sub cap si cu suvitele blonde si carliontate lipite de fruntea umeda. M-am furisat singur in odaia ta. Acum cateva minute, in timp ce citeam ziarul, in biblioteca, m-a coplesit un sentiment greu de vinovatie... Asa ca, am venit spasit langa patul tau...
Uite la ce m-am gandit, fiule. Am fost dur cu tine. Te-am certat in timp ce te imbracai sa pleci la scoala fiindca nu te-ai spalat bine pe fata. Te-am mustrat pentru ca nu ti-ai curatat bine pantofii. Am strigat la tine cand am vazut cum iti arunci lucrurile pe podea.
Si la micul-dejun am inceput sa-ti fac reprosuri. Ca ai varsat laptele, ca ai plescait, ca ai uns felia de paine cu prea mult unt...Cand tu plecai la joaca si eu ma duceam la gara, te-ai intors si mi-ai facut cu mana spunandu-mi: " La revedere taticule!"...iar eu ti-am raspuns taios: " Umerii inapoi!"
Dupa amiaza am luat-o de la capat. Cand m-am intors de la serviciu, te-am pandit in timp ca tu stateai in genunchi si te jucai. Sosetele tale erau gaurite. Te-am umilit in fata prietenilor tai, obligandu-te sa mergi inaintea mea pana acasa. Ciorapii erau scumpi- si daca ai fi fost nevoit sa-i cumperi tu- ai fi avut mai multa grija de ei. Imagineaza-ti asta din partea unui tata...
Iti amintesti ce s-a intamplat mai tarziu, pe cand citeam ziarul in biblioteca? Tu ai venit la mine timid, cu o privire oarecum trista. Cand eu te-am privit pe deasupra ziarului, suparat ca m-ai intrerupt, tu ai ezitat.
- Ce vrei sa spui? te-am intrebat eu.
Mi-ai spus ca nu vrei nimic, dar te-ai aruncat la pieptul meu, m-ai strans in brate si m-ai sarutat, si manutele tale m-au inconjurat cu o dragoste pe care Dumnezeu a sadit-o in inima ta si pe care nici macar neglijenta mea nu o putea ignora. Si apoi ai disparut urcand grabit pe scari.
Ei bine, fiule, la scurt timp dupa aceea, ziarul mi-a alunecat din mana, si m-a cuprins o teama cumplita. Ce facuse obiceiul din mine? Obiceiul de a-ti gasi nod in papura si de a te critica-- asa te rasplatisem eu-- pentru ca erai doar un baietel. Nu ca nu te iubeam; dar aveam pretentii prea mari de la tine. Te masuram din perspectiva varstei mele...
Si caracterul tau era asa de frumos si bine format! Inimioara ta era la fel de mare ca apusul soarelui deasupra dealurilor si asta s-a vazut din felul in care te-ai grabit sa ma saruti inainte de culcare. Nimic altceva, nu mai conteaza in seara asta, fiule. Am venit la capul patului tau, pe intuneric, si am ingenuncheat aici jenat...
E un moment de slabiciune; stiu ca nu ai intelege aceste lucruri daca ti le-as spune cand te trezesti. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa stau la taclale cu tine, o sa sufar cand suferi si tu; o sa radem impreuna. O sa-mi musc limba de cate ori voi vrea sa-ti spun ceva neplacut. O sa-mi repet la nesfarsit in minte:
- E un baietel! Lasa-l sa fie asa cum e!
Mi-e teama ca te-am considerat un barbat. Si totusi, vazandu-te ghemuit si fragil in patutul tau, imi dau seama ca esti inca un copil. Ieri stateai in bratele mamei tale, cu capul pe umarul ei. Ti-am cerut prea mult fiule si ti-am daruit prea putin in schimb.
Promite-mi ca pe masura ce eu te voi invata sa fii barbat, imi vei aminti si tu ce inseamna sa ai un suflet iubitor de copil...

emotionant,iubita rux!

Postata de: lia maria71 Jul 15 2008, 09:39 PM

[quote name='rux25' date='Jul 12 2008, 07:22 PM' post='228419']
''Refolosibil'' in casnicie rolleyes.gif

Sotia ajunge acasa de la cumparaturi si, surprinsa, isi gaseste sotul in pat cu o tanara frumoasa. Tocmai cand se pregatea sa iasa furioasa din camera, sotia este oprita de sotul sau care ii spune: Poate ar trebui totusi sa asculti ce s-a intamplat...Venind acasa de la serviciu, am zarit pe autostrada aceasta tanara care parea obosita si era imbracata saracacios.

Am adus-o acasa si i-am oferit o friptura din carnea pe care o uitasesi de mult in frigider. Era desculta si atunci i-am dat sandalele tale bune, dar pe care tu nu le mai purtai din cauza ca nu mai erau la moda. Ii era frig si atunci i-am dat puloverul pe care ti l-am facut cadou de ziua ta, dar pe care nu l-ai purtat niciodata pentru ca nu ti se potrivea culoarea.

Avea pantalonii sfasiati si atunci i-am dat o pereche de jeansi care iti ramasesera mici, dar care de altfel erau foarte buni. Si apoi, tocmai cand se pregatea sa plece, fata m-a intrebat: Mai este ceva ce sotia ta nu mai foloseste? trandafir.gif smile.gif
[/quot
interesant raspuns a dat sotul...............ce altceva putea gasi pe autostrada!

Postata de: rux25 Jul 15 2008, 09:40 PM

QUOTE(lia maria71 @ Jul 15 2008, 10:36 PM) *
emotionant,iubita rux!

Multumesc pentru vizita trandafir.gif ...si pentru ca ti-ai deschis sufletul...citind aceste povesti minunate rolleyes.gif partners.gif

Postata de: lia maria71 Jul 15 2008, 10:15 PM

ce bine ca esti alaturi de noi draga rux oFloare1.gif, ce ne-am face fara tine? floare2.gif ai atatea resurse folositoare tuttror! biberon.gif unsure.gif cafea.gif nu cred ca e cineva care sa nu fi fost ajutat de tine!pupici multi! hi.gif tzuc.gif tzuc.gif tzuc.gif

Postata de: rux25 Jul 15 2008, 10:20 PM

QUOTE(lia maria71 @ Jul 15 2008, 11:15 PM) *
ce bine ca esti alaturi de noi draga rux oFloare1.gif, ce ne-am face fara tine? floare2.gif ai atatea resurse folositoare tuttror! biberon.gif unsure.gif cafea.gif nu cred ca e cineva care sa nu fi fost ajutat de tine!pupici multi! hi.gif tzuc.gif tzuc.gif tzuc.gif

Imi suna in minte... o rugaciune frumoasa...care spune asa.." Doamne..iata-ma, trimite-ma ...si fa-ma unealta ta" rolleyes.gif tzuc.gif

Postata de: lia maria71 Jul 15 2008, 10:25 PM

QUOTE(rux25 @ Jul 15 2008, 11:20 PM) *
Imi suna in minte... o rugaciune frumoasa...care spune asa.." Doamne..iata-ma, trimite-ma ...si fa-ma unealta ta" rolleyes.gif tzuc.gif

ma inclin in fata ta!!!!!!!!!!!!!!

Postata de: bia III Jul 16 2008, 02:12 PM

QUOTE(rux25 @ Jul 15 2008, 09:20 PM) *
Imi suna in minte... o rugaciune frumoasa...care spune asa.." Doamne..iata-ma, trimite-ma ...si fa-ma unealta ta" rolleyes.gif tzuc.gif

frumos rux

Postata de: rux25 Jul 25 2008, 05:14 PM

O mama l-a intrebat pe Maestru cand poate incepe educatia fiicei sale.
- Ce varsta are?
- Cinci ani.
- Cinci!?! Fugi repede acasa! Ai intarziat deja cu cinci ani. trandafir.gif

Postata de: gordunel Jul 26 2008, 07:52 AM

RUX SUNT MINUNATE POVESTIOARELE TALE. ESTI ABSOLUT MINUNATA, ESTI O FEMEIE DE NOTA 1000

Postata de: rux25 Jul 26 2008, 09:45 AM

QUOTE(gordunel @ Jul 26 2008, 08:52 AM) *
RUX SUNT MINUNATE POVESTIOARELE TALE. ESTI ABSOLUT MINUNATA, ESTI O FEMEIE DE NOTA 1000

partners.gif partners.gif partners.gif trandafir.gif esti o scumpa gordunel tzuc.gif

Postata de: rux25 Jul 28 2008, 09:37 AM

Intr-o seara, venind obosit de la serviciu, barbatul a mancat si s-a dus sa se culce. Din neatentie, a lasat apa deschisa la robinetul de la baie si apa a inceput sa curga pe jos. Auzind cum picura sotia a intrat si a oprit apa. A vrut sa il trezeasca pe sot, sa-l invete minte si altadata sa fie mai atent.
Dar i s-a facut mila de el, si a strans apa singura.
S-a suit in pat, dar nu putea sa doarma de suparare. Era a treia oara cand gasea robinetul deschis. Se gandea daca nu era mai bine, sa-l mustre totusi. Dar cand la lumina palida a lunii, ii vedea chipul obosit, supararea ii trecea.
De sapte ori a vrut sa-l trezeasca si de sapte ori si-a infranat mania.
Si pentru aceasta a primit plata de la Dumnezeu. trandafir.gif

Postata de: Eena Jul 28 2008, 09:41 AM

QUOTE(rux25 @ Jul 25 2008, 07:14 PM) *
O mama l-a intrebat pe Maestru cand poate incepe educatia fiicei sale.
- Ce varsta are?
- Cinci ani.
- Cinci!?! Fugi repede acasa! Ai intarziat deja cu cinci ani. trandafir.gif

liwlol.gif Asta asa este!Doar de asta se si spune "cei sapte ani de acasa"!

Postata de: Eena Jul 28 2008, 09:44 AM

QUOTE(rux25 @ Jul 28 2008, 11:37 AM) *
Intr-o seara, venind obosit de la serviciu, barbatul a mancat si s-a dus sa se culce. Din neatentie, a lasat apa deschisa la robinetul de la baie si apa a inceput sa curga pe jos. Auzind cum picura sotia a intrat si a oprit apa. A vrut sa il trezeasca pe sot, sa-l invete minte si altadata sa fie mai atent.
Dar i s-a facut mila de el, si a strans apa singura.
S-a suit in pat, dar nu putea sa doarma de suparare. Era a treia oara cand gasea robinetul deschis. Se gandea daca nu era mai bine, sa-l mustre totusi. Dar cand la lumina palida a lunii, ii vedea chipul obosit, supararea ii trecea.
De sapte ori a vrut sa-l trezeasca si de sapte ori si-a infranat mania.
Si pentru aceasta a primit plata de la Dumnezeu. trandafir.gif

Asta se mai numste si IUBIRE ADEVARATA!

Postata de: rux25 Jul 28 2008, 10:09 AM

QUOTE(Eena @ Jul 28 2008, 10:44 AM) *
Asta se mai numste si IUBIRE ADEVARATA!

asa este...adevarat rolleyes.gif tzuc.gif

Postata de: rux25 Jul 29 2008, 05:11 PM

Un grup de tati in pregatire astepta infrigurat in holul maternitatii. O sora l-a tras de maneca pe unul dintre ei si-a spus:
- Felicitari! Aveti un baiat! rolleyes.gif
Un alt barbat si-a aruncat nervos ziarul pe care-l citea si a strigat:
- Hei! Ce se intampla aici? Eu am ajuns cu doua ore inaintea lui! mad.gif

Vai exista si lucruri care opun rezistenta organizarii! smile.gif

Postata de: Eena Jul 29 2008, 06:51 PM

QUOTE(rux25 @ Jul 29 2008, 07:11 PM) *
Un grup de tati in pregatire astepta infrigurat in holul maternitatii. O sora l-a tras de maneca pe unul dintre ei si-a spus:
- Felicitari! Aveti un baiat! rolleyes.gif
Un alt barbat si-a aruncat nervos ziarul pe care-l citea si a strigat:
- Hei! Ce se intampla aici? Eu am ajuns cu doua ore inaintea lui! mad.gif

Vai exista si lucruri care opun rezistenta organizarii! smile.gif

liwlol.gif trebuia sa nasca la comanda sotia lui gravida.gif

Postata de: rux25 Jul 29 2008, 08:51 PM

QUOTE(Eena @ Jul 29 2008, 07:51 PM) *
liwlol.gif trebuia sa nasca la comanda sotia lui gravida.gif

pay da smile.gif

Postata de: rux25 Aug 1 2008, 10:47 PM

Crucea rabdarii trandafir.gif

Sotul a venit acasa manios pentru ca fusese dat afara din serviciu. Pentru ca mancarea nu era gata, a luat farfuriile una cate una si a inceput sa le sparga. Sotia, i-a spus cu voce blanda:
Lasa macar una, ca sa ai in ce sa mananci.
Blandetea glasului ei, i-a inmuiat inima sotului:
- Toate de le-as pierde, numai pe tine, nu vreau sa te pierd. Cu credinta in Dumnezeu o scoatem noi la capat.

Doi monahi locuiau intr-un loc si s-a dus la dansul un batran ca sa-i incerce si a luat un toiag si a inceput a sfarama verdeturile unuia.
Fratele vazand, s-a ascuns pana ce le-a sfaramat pe toate. Dupa ce a ramas doar o radacina, i-a zis batranului: " Parinte de voiesti, las-o pe aceasta sa o fierb si sa gustam impreuna." Atunci a pus batranul metanie inaintea fratelui, zicand: Pentru nerautatea ta se odihneste Duhul Sfant peste tine, frate."

Postata de: rux25 Oct 4 2008, 07:54 PM

Doua capete trandafir.gif


Pe malurile unui lac din India de Nord, era odata o pasare mica cu doua capete, unul la dreapta, unul la stanga si un singur corp.
Intr-o zi, in timp ce se invartea cautandu-si de mancare, cu ochii capului din dreapta vazu un fagure de miere salbatica pe care se si arunca.
Capul din stanga spuse:
"Da-mi si mie!"
Dar capul din dreapta nu-l asculta si manca fagurele pe nerasuflate. Atunci, capul din stanga jura razbunare si in timp ce pasarea hoinarea prin padure, la stanga se ivira niste bobite foarte amare. Capul din stanga le vazu primul si, desi stia ca nu sunt bune si ca fac rau la stomac, ciuguli totusi cate putu. Se gandea intre timp: "Ne va durea burta, dar macar asa egoistul din partea cealalta va invata ce este solidaritatea." Cum boabele erau otravitoare, la putin timp dupa aceea pasarea se simti cuprinsa de niste dureri infioratoare, iar in scurta vreme, ii pricinuira moartea.
Murira si cele doua capete, cel din dreapta si cel din stanga, pentru ca niciunul nu avusese minte.

Astfel mor multe familii. Din teama de a iubi.

"Relatiile profunde m-au speriat intotdeauna ", recunoaste un student, "pentru ca toate par sa impuna mari responsabilitati. Intotdeauna mi-a fost teama ca nu voi putea face fata numeroaselor exigente si cerinte pe care o angajare de acest gen le aduce cu sine. Iar cand am gasit in fine curajul sa incep o relatie profunda si stabila, am fost uimit sa constat ca ma simteam mai puternic decat inainte.
Din acel moment am avut impresia ca dispun de doua capete, nu de unul, si la fel, de patru maini, de patru picioare si de o alta lume. Capacitatile mele de a ma realiza si de a evolua s-au dublat, asa cum s-au dublat si alternativele pe care le aveam la dispozitie. Acum mi-e mult mai usor sa-i iubesc pe ceilalti. Ma simt mult mai puternic si nu-mi mai este frica."


(Bruno Ferrero)



Postata de: mada77 Oct 4 2008, 10:44 PM

Frumos.......asta ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne faca mai buni unul cu celalalt.........si sa nu ne mai certam din nimicuri.............ca pierdem clipe pretioase din viata asta scurta.....

Postata de: rux25 Oct 4 2008, 10:47 PM

QUOTE(mada77 @ Oct 4 2008, 11:44 PM) *
Frumos.......asta ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne faca mai buni unul cu celalalt.........si sa nu ne mai certam din nimicuri.............ca pierdem clipe pretioase din viata asta scurta.....

Da Mada...asa este... oFloare1.gif

Postata de: lia maria71 Oct 9 2008, 12:44 PM

am avut timp in sfarsit sa citesc aceste povesti............minunate..............

Postata de: rux25 Oct 9 2008, 03:23 PM

QUOTE(lia maria71 @ Oct 9 2008, 01:44 PM) *
am avut timp in sfarsit sa citesc aceste povesti............minunate..............

Ma bucur Lia...sa-ti fie de folos... smile.gif

Postata de: rux25 Oct 16 2008, 05:04 PM

Mesaj pentru copii...de la ingerasi trandafir.gif

Postata de: Mih@ela Nov 12 2008, 08:21 PM

Povestea omului care merge pe sarma
A fost odata un om care o viata intreaga a incercat sa mearga pe sarma. Si, dupa multa truda a reusit, si atunci si-a luat sarma si a plecat in targ; a legat sarma dintr-un capat al targului in celalalt si a inceput sa mearga pe ea. Sarma era veche si s-a rupt. Atunci omul a cazut si a spus: " O viata intreaga inveti ca sa ajungi ceva si , cand crezi ca ai terminat, iar trebuie sa inveti. Uite si eu acum am cazut , mi-am rupt piciorul si cand s-o insanatosi iar trebuie sa invat sa merg pe sarma.
Si daca mereu inveti, cand te opresti tot nimic nu esti! Si atunci iti aduci aminte ca ai uitat sa fii copil! De ce? Fiindca invatai!

Postata de: rux25 Nov 12 2008, 08:28 PM

QUOTE(Mih@ela @ Nov 12 2008, 08:21 PM) *
Povestea omului care merge pe sarma
A fost odata un om care o viata intreaga a incercat sa mearga pe sarma. Si, dupa multa truda a reusit, si atunci si-a luat sarma si a plecat in targ; a legat sarma dintr-un capat al targului in celalalt si a inceput sa mearga pe ea. Sarma era veche si s-a rupt. Atunci omul a cazut si a spus: " O viata intreaga inveti ca sa ajungi ceva si , cand crezi ca ai terminat, iar trebuie sa inveti. Uite si eu acum am cazut , mi-am rupt piciorul si cand s-o insanatosi iar trebuie sa invat sa merg pe sarma.
Si daca mereu inveti, cand te opresti tot nimic nu esti! Si atunci iti aduci aminte ca ai uitat sa fii copil! De ce? Fiindca invatai!

Curata intelepciune nu? wub.gif wub.gif wub.gif

Postata de: ninina Nov 12 2008, 08:42 PM

QUOTE(rux25 @ Nov 12 2008, 10:28 PM) *
Curata intelepciune nu? wub.gif wub.gif wub.gif

da ...foarte interesanta... floare2.gif

Postata de: Doraminodora Nov 12 2008, 10:46 PM

Scumpa mea Rux25, sint minunate povestile tale, am reusit sa le citesc acum ca imi dorm copilasii floare2.gif tzuc.gif

Postata de: Mih@ela Nov 12 2008, 10:55 PM

QUOTE(rux25 @ Nov 12 2008, 07:28 PM) *
Curata intelepciune nu? wub.gif wub.gif wub.gif

Ca si acest topic.. oFloare1.gif

Postata de: rux25 Dec 17 2008, 08:27 PM

Leacul maniei trandafir.gif

Erau doi soti tare credinciosi, care niciodata nu se certau intre ei. Intr-o zi, venind la ei niste prieteni, acestia i-au intrebat cum de reusesc ei sa nu se certe niciodata.
- Foarte simplu! raspunse barbatul. Ca sa nu poata raul sa ne cuprinda cu duhul lui de cearta, pentru a ne face sa cadem in pacatul maniei, din prima zi dupa nunta am facut un legamant intre noi, care sa-l pazim cate zile ne va da Domnul.
- Ce fel de legamant? intrebara prietenii.
- Am facut legamant ca atunci cand simtim ca se arata aceasta ispita, eu sa fiu mut, iar ea surda, sau dimpotriva, eu surd si ea muta. Si in felul acesta invingem ispita.
Toti cei de fata zambira si multumiti au hotarat de a fi si ei muti si surzi, cand ispita maniei se va abate asupra lor.

Postata de: rux25 Jan 15 2009, 10:53 AM

Cine a rupt copilul? trandafir.gif

Jean Staker este unul dintre militantii crestini pentru salvarea a milioane de copii ce sunt ucisi in fiecare an prin avort. Iata cum povesteste el cum Dumnezeu i-a luminat mintea asupra acestui genocid. Marturisirea a fost publicata in revista Christianity Today sub titlul: "Cine a rupt copilul?"
"Toti copiii nostri erau in patucurile lor. Stirile din emisiunea de noapte se terminasera, iar eu ma ocupam cu aranjarea ultimelor detalii pentru prezentarea medicala pe care trebuia s-o fac studentilor mei a doua zi. In timp ce revedeam unele diapozitive ce intentionam sa le prezint, pe ecran a aparut fotografia unei victime a avortului, o fetita la doua luni si jumatate de gestatie. Trupusorul ei era dezmembrat de aparatul de chiuretaj, un fel de cutit lung cu plasele folosit in acest procedeu de avort. Deodata am auzit, inainte de a vedea ca langa mine se afla o alta persoana. La sunetul respiratiei sale agitate m-am intors brusc si mi-am dat seama ca fiul meu cel mai mic era langa mine. La cei trei ani ai sai pe furis intrase in camera mea si privea uimit la imaginea de pe ecran. Cu vocea inceata, patrunsa de o putemica emotie m-a intrebat: "Cine a rupt copilul?"

Cum poate oare sa vada acest micut si inocent copil ceea ce milioane de adulti nu pot sa vada?

Postata de: giulia_0319 Jan 15 2009, 02:51 PM

QUOTE(rux25 @ Jan 15 2009, 10:53 AM) *
Cine a rupt copilul? trandafir.gif

Jean Staker este unul dintre militantii crestini pentru salvarea a milioane de copii ce sunt ucisi in fiecare an prin avort. Iata cum povesteste el cum Dumnezeu i-a luminat mintea asupra acestui genocid. Marturisirea a fost publicata in revista Christianity Today sub titlul: "Cine a rupt copilul?"
"Toti copiii nostri erau in patucurile lor. Stirile din emisiunea de noapte se terminasera, iar eu ma ocupam cu aranjarea ultimelor detalii pentru prezentarea medicala pe care trebuia s-o fac studentilor mei a doua zi. In timp ce revedeam unele diapozitive ce intentionam sa le prezint, pe ecran a aparut fotografia unei victime a avortului, o fetita la doua luni si jumatate de gestatie. Trupusorul ei era dezmembrat de aparatul de chiuretaj, un fel de cutit lung cu plasele folosit in acest procedeu de avort. Deodata am auzit, inainte de a vedea ca langa mine se afla o alta persoana. La sunetul respiratiei sale agitate m-am intors brusc si mi-am dat seama ca fiul meu cel mai mic era langa mine. La cei trei ani ai sai pe furis intrase in camera mea si privea uimit la imaginea de pe ecran. Cu vocea inceata, patrunsa de o putemica emotie m-a intrebat: "Cine a rupt copilul?"

Cum poate oare sa vada acest micut si inocent copil ceea ce milioane de adulti nu pot sa vada?

crybaby.gif crybaby.gif crybaby.gif crybaby.gif doamne, cum sa ma pot ierta....criminala ce sunt! crybaby.gif crybaby.gif crybaby.gif

Postata de: ninina Jan 15 2009, 02:54 PM

QUOTE(rux25 @ Jan 15 2009, 12:53 PM) *
Cine a rupt copilul? trandafir.gif

Jean Staker este unul dintre militantii crestini pentru salvarea a milioane de copii ce sunt ucisi in fiecare an prin avort. Iata cum povesteste el cum Dumnezeu i-a luminat mintea asupra acestui genocid. Marturisirea a fost publicata in revista Christianity Today sub titlul: "Cine a rupt copilul?"
"Toti copiii nostri erau in patucurile lor. Stirile din emisiunea de noapte se terminasera, iar eu ma ocupam cu aranjarea ultimelor detalii pentru prezentarea medicala pe care trebuia s-o fac studentilor mei a doua zi. In timp ce revedeam unele diapozitive ce intentionam sa le prezint, pe ecran a aparut fotografia unei victime a avortului, o fetita la doua luni si jumatate de gestatie. Trupusorul ei era dezmembrat de aparatul de chiuretaj, un fel de cutit lung cu plasele folosit in acest procedeu de avort. Deodata am auzit, inainte de a vedea ca langa mine se afla o alta persoana. La sunetul respiratiei sale agitate m-am intors brusc si mi-am dat seama ca fiul meu cel mai mic era langa mine. La cei trei ani ai sai pe furis intrase in camera mea si privea uimit la imaginea de pe ecran. Cu vocea inceata, patrunsa de o putemica emotie m-a intrebat: "Cine a rupt copilul?"

Cum poate oare sa vada acest micut si inocent copil ceea ce milioane de adulti nu pot sa vada?

Hmmmmmmm....ce interesant.... crybaby.gif oFloare1.gif

Postata de: rux25 Jan 17 2009, 08:13 PM

Pierderea credintei

Un baietas a fost atat de impresionat de lectia de la scoala duminicala si mai ales de desenul atat de frumos sub care scria: "Aveti credinta in Dumnezeu". Inspre casa, se uita cu bucurie la hartia colorata pe care o primise. Vantul insa, i-a smuls desenul care a zburat pe fereastra deschisa a autobuzului.
- Opriti autobuzul. Mi-am pierdut credinta in Dumnezeu!, a strigat copilul. Soferul a oprit si hartia colorata a fost recuperata. Cei mari din autobuz au comentat: "Binecuvantata este inocenta copilarieii". Cineva insa, cu mai multa intelepciune, a adaugat:

- Am fi mult mai fericiti daca am fi tot atat de intelepti sa cerem o oprire din iuresul vietii atunci cand suntem in real pericol sa ne pierdem credinta noastra in Dumnezeu! trandafir.gif

Postata de: rux25 Jan 28 2009, 10:24 AM



Nu cu mult timp in urma am fost cu familia in concediu in Florida. Intr-o seara impreuna cu fiicele mele pe o plaja minunata cu nisip alb si fin construiam un castel de nisip. In timp ce ridicam castelul am observat un baietel cam de noua ani dand tarcoale fortaretei noastre. Pastra o distanta de 10-15 m fata de noi si se juca singur cu o minge de fotbal. Nu parea sa fie insotit.
In cele din urma l-am rugat sa ne arunce mingea. Ne-am jucat cu mingea vreo cinci minute, apoi m-am intors spre fete si le-am intrebat daca vor sa-l invitam pe baiat sa construiasca impreuna cu noi.
- Desigur! au spus ele.
- Fiule, l-am strigat, nu ai vrea sa ne ajuti?
- Ba da! a raspuns el cu entuziasm.
Ne-am asezat cu totii pe nisip si ne-am continuat proiectul de constructie. Dupa cateva minute l-am intrebat pe baiat:
- Cum te cheama?
- Zachary, raspuns el mandru.
- Ma bucur sa te cunosc Zachary, am raspuns si i-am prezentat familia mea. Ce faci aici? Nu am vazut pe nimeni cu tine.
- Am stat acasa la tatal meu, acum stau la mama, a explicat el.
Imediat am tras concluzia ca parintii au divortat, dar ca sa nu ma avant in presupuneri am spus:
Asa? Deci tatal tau locuieste in alta parte?
- Da, el locuieste in Alabama, a raspuns Zachary. Si acum eu locuiesc cu mama in Florida.
Asa deci, am replicat. Si ce inseamna asta Zahary?
Nu voi uita niciodata raspunsul lui. Pustiul de noua ani si-a indepartat pentru o clipa mainile pline de nisip de langa castel, si-a ridicat ochii in care am putut citi teama si a spus cu o voce sovaitoare:
- Nu stiu sigur, dar mama spune ca inseamna, ca acum eu sunt barbatul casei.
M-am simtit coplesit de o tristete fara margini. M-a deranjat faptul ca un baietel de noua ani s-a gandit ca acum el trebuie sa fie barbatul casei. Aceasta este responsabilitatea unui tata nu a unui pusti. Am vazut in ochii lui panica, ca trebuia sa faca ceva dincolo de limitele varstei lui-- ca trebuia sa creasca prea repede. Dar stii ce mi-a frant cu adevarat inima? Tanjea dupa tatal lui. Nimic nu poate inlocui vreodata un tata in viata unui copil. prin interactiunea zilnica a unui copil cu tatal lui el invata sa devina barbat. Zachary, a invatat ca tatal lui a plecat si l-a lasat sa se descurce singur.
Povestea lui Zachary imi frange inima. Dar stii ce este cel mai trist lucru? Sunt milioane de copii ca Zachary pe intreg cuprinsul lumii. Nenumarati baieti si fete cresc suferind in camine destramate, fortati sa accepte responsabilitatile unor adulti cu mult inainte de a fi pregatiti. probabil cunosti astfel de copii si stii ca sunt inspaimantati.
In spatele fiecarui copil ranit de divort stau doi oameni care si-au pierdut visul de a avea o casnicie satisfacatoare, care sa dureze intreaga viata.

Casatoria sa fie tinuta in toata cinstea si patul sa fie nespurcat
Evrei 13:4

Postata de: rux25 Jan 31 2009, 11:51 AM




Intr-un oras industrial misionarul ii indeamna pe ascultatori, aproape numai femei, sa se roage pentru reusita misiunilor. Sotia-mama, printre muncitorii de frunte, a fost asteptata acasa de sotul iritat, care ii mai si dezvalui planul barbatilor de a stavili succesul predicilor misiunii.

Mahnita, femeia il preveni pe misionar. Acesta o intreba daca cumva are copii?

- Am mai multi, raspunse. Ultimul este de 8 luni.

- Ei bine! Nu va cer decat un lucru. Mergi la biserica spre seara, apropie-te cu incredere de sfantul altar, tine copilul spre usa chivotului, zicand Domnului Iisus: „Daruieste, o, Dumnezeule, nevinovatiei copilului ce nu daruiesti mamei”.
Mama urma intocmai sfaturile preotului. Acasa, dupa cuvintele aspre ale sotului, nu spuse altceva decat;
- Tine un moment copilul, vin indata.
Barbatul care aproape o lovise pe mama, lua copilul, il privi prelung si merse sa se aseze langa vatra.

- Trebuie sa marturisesc ca acest copil nu-i ca ceilalti ai nostri.

Apoi tacu privind copilul.

In ziua urmatoare scena se repeta. De data aceasta, din ochii barbatului se furisara doua lacrimi mari. Prin copil lucra Cineva.
Mama se intoarse a treia oara in biserica si, asezand copilul pe altar, rosti aceeasi rugaciune.

Ce-o astepta acasa? De data aceasta nimic. Sotul se lasa asteptat; neobisnuita intarziere. Intr-un tarziu, intra in casa, si-si cuprinse sotia in brate:

- M-am spovedit.
Acest om sorbise din potirul de nevinovatie al copilului, darul lui Dumnezeu.


„Cand s-a micsorat respectul aici pe pamant sa ramana abia un dram, ultimul pe care trebuie sa-l pastram este pentru acest nevinovat copil”. trandafir.gif

Postata de: rux25 Mar 20 2009, 01:54 PM



Merit asta!

Usa se deschise si un batran garbovit de povara anilor, pasea dureros de incet, strangand la piept cu toata puterea o punga in care erau inghesuite niste acte...de fapt singura lui avere....
- Iesi afara batran netrebnic! Nu te mai suport! Se auzi o voce de femeie pe un ton sacadat!
O mana grea barbateasca il impinse fortandu-l sa calce mai repede....
-Are dreptate, nici eu nu te mai suport tata! Pleaca! Nu esti altceva decat o povara!
Cu lacrimile siroind fierbinti pe obraji, batranul adus de spate mai facu o sfortare sa ridice capul intr-o parte si sa-si priveasca fiul. O secunda si-i fu de ajuns sa-l vada pentru ultima data pe cel pe care-l crescuse . Cum ajunsese bietul? Il durea inima pentru fiul lui, si nu putu sa articuleze decat doua cuvinte, pe care le repeta fara oprire, in soapta. Picioarele il dureau cumplit si se aseza pe scarile casei pentru ultima oara. Era ultimul popas. Un baietel hazliu camd de noua anisori, se intorcea voios de la scoala. Il vazu pe batran si se aseza langa el, privindu-l in ochi, in timp ce cu o manuta incerca sa-i stearga lacrimile.
- De ce plangi bunicule?
- Merit asta spuse din noua batranul, merit asta...si eu am facut la fel cu tatal meu....l-am aruncat pe scari...
Usa se deschise si o mana puternica smulse copilul de langa bunic, lasandu-l mut de uimire. Apuca sa strige bunicului:
- Ai grija de tine!
Batranul se ridica cu greu si se indeparta usor...spre nicaieri...
Si cum istoria se repeta fiul ajuns de-acum batran fu izgonit intr-o zi de nora si fiul sau...in timp ce statea pe scari tragandu-si sufletul, o mana de copil ii sterse lacrimile...merit asta, spuse batranul!



"Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara, pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau."

Postata de: rux25 Apr 14 2009, 01:57 PM




Momentul adevarului trandafir.gif

„ Stai aici, in fata mea caci vrea sa ma vezi asa cum sunt. Am hotarat ca in seara asta sa-ti spun adevarul. Sunt peste cincisprezece ani de minciuna, de fapt de cand ne-am casatorit. Ma stii mai mult de bun decat de rau. Nu prea ai ce sa-mi reprosezi. Am avut grija sa par un sot exemplar. Dar in seara asta o sa ma vezi si fara masca. Ei bine, am tinut prea mult la mine si la interesul meu ca sa ma dau in spectacol. Ori de cate ori te imbratisam ma gandeam de fapt la altcineva cu care ma vedeam atunci cand hotara pofta mea. Sunt invidios , dar nu arat pe fata furtunile mele din suflet. N-am cautat sa te jignesc atunci cand nu-mi placeau unele vorbe pe care mi le spuneai, dar ma razbunam cautand sa-mi fac placere cu ceea ce tu nu ai fi fost de acord niciodata. Rugaciunile mele sunt formale si mersul la biserica ma oboseste , chiar daca altii ma vad activ si interesat. Intelegi, nu-mi place sa fiu curat la suflet! Aprecierile pe care ti le fac cand si cand nu toate sunt din inima. Am calculele mele. Trebuia sa te fac sa te uiti in alta parte ca sa nu ma vezi cine sunt cu adevarat. Nu mai suport sa traiesc o viata de minciuna. Acesta sunt si poti decide daca mai vrei sa stai cu mine. Eu unul nu pot sa mai stau cu mine. Am deschis dimineata Cartea si am aflat de acolo cine sunt. Era un semn in ea si trei randuri subliniate . Le-am retinut ca prea mi se potriveau : „ Ce bine stii sa-ti intocmesti caile cand este vorba sa cauti ce iubesti! Chiar si la nelegiuire te deprinzi. (Ieremia 2,33)E timpul sa ma dezbrac de rolul de artist al minciunii. Chiar daca ar fi sa raman singur.”

Femeia din fata lui a ridicat capul si ochii inundati de lacrimi vorbeau mai bine decat cuvintele. „ Ma ierti ?” o intreba el soptit. Ea s-a uitat la el ca si cand l-ar fi vazut atunci, de demult, cand i-a cerut sa se casatoreasca imediat cu ea . Parca si ingerii isi tineau rasuflarea. A facut un semn marunt de aprobare .Dar pana la cer de inalt in inima ei. Era inutil sa-i explice ca stia de mult de jocul lui dublu. Ca de fapt il astepta de peste cincisprezece ani cu acel text subliniat. Iar lacrimile , care in traducerea lui erau de durere, in realitate ,pentru ea, erau de fericire. Ce rost mai aveau comentariile.

Postata de: rux25 Apr 17 2009, 10:25 PM

La judecata de acum trandafir.gif

Asa sau asa?

-Nu-mi vine sa cred! spuse uimita sotia celui care ramase acasa pentru o surpriza de proportii. Cum de ti-a dat prin cap sa aspiri si sa impodobesti casa cu fl ori? Si tocmai fl orile mele preferate. De unde vine mirosul asta? Parca din bucataria noastra. Sa nu-mi spui ca ai facut mancare, ca ma dai gata. Chiar asa, cartofi frantuzesti si in oala asta ce-o mai fi ? Ciorba cu perisoare. Trebuie sa fi e gustoasa! Nu se poate! Ai facut si tort? Mi se taie respiratia. Trebuie sa scriu la ziar de ceea ce mi s-a intamplat.

– Cand doamna mea implineste un numar de ani, si nu-i frumos sa spun cat, merita sa ridici o sarbatoare de cea mai inalta tinuta. Si, acum, sa punem coroana evenimentului: darul meu pentru scumpa mea doamna! …si scoase o punga mare cu, oare ce minune?

– Pantofi si geanta! Cata cheltuiala si ce coplesita sunt. Vino sa te sarut, striga ea de bucurie. Si ce bine imi vin. As fi vrut maro, dar nu-i nimic, ii dau mamei. Si geanta e mai de persoane in varsta. O sa fi e in al noualea cer cand le-o primi cadou de la mine.

Fata lui se intuneca la auzul scenariului proiectat.

Zici ca ai aspirat? Vad niste scame pe covor, iar in colturi n-ai dat deloc. Asa e daca nu e meseria ta. Tot pe femeia cade greul. De unde ai luat fl orile? Nu vezi ca sunt vechi? Au marginile ofi lite si cozile cam scurte. Nu-nteleg de ce nu esti si tu atent cand iei lucruri delicate. Chiar rebuie sa-ti imprumut ochii mei cand mergi la cumparaturi? Ia sa vad ce mancare ai facut? De ce n-ai pus mai multa sare la ciorba? Si cartofi i i-ai taiat grosi de parca sunt caramizi si ai pus cam putina smantana. Surprize, surprize, dar nu din astea ca fac ulcer. Sunt curioasa daca ai facut curat in baie. Poate aici treci examenul. Dar ce faci? De ce te imbraci? Unde te duci? Nu stai sa taiem tortul?

Nu, ca trebuie sa merg degraba la Spitalul de urgenta. E destul de grav. Acum cinci minute a sarit pe fereastra si si-a rupt gatul.

Cine? intreba ea, facand ochii mari. E grav? Nu ma fierbe si spune-mi cine este? Sarbatoare mea de astazi!


CE SE INTAMPLA CU EMOTIILE?

Un mic dezastru. Persoana care primeste critica se simte neajutorata si o suparare de un nivel acut se instaleaza in suflet. Tonul plin de repros generalizeaza ideea care spune: „iar ai dat-o in bara”. Cand reprosurile sunt manioase cel mai adesea cel ofensat trece in defensiva evitand orice raspundere sau se impietreste ocolind contacte apropiate pe viitor. Sentimentul de inutilitate si de indignare ii leaga intr-o stare din care se iese greu, daca nu exista un control bine gestionat al emotiilor.

Cel care judeca, ignora sentimentele celuilalt si-l demobilizeaza surpandu-i motivatia, risipindu-i increderea de a duce la bun sfarsit indatoririle casnice sau profesionale. Astfel de atacuri demoralizatoare iti taie elanul de a mai face ceva de calitate, pentru ca tot nu e bine ceea ce faci.

In urma criticilor care ataca persoana se dizolva usor increderea intre parteneri si se inregistreaza adevarate batalii de personalitate si la dispute asupra puterii. Cand criticile sunt facute public, cel care il judeca pe partener, facandu-l de rusine, are parerea secreta ca cel „gresit” va fi destul de motivat sa faca lucru de isprava ca altfel… o pateste, sau mai bine spus, va fi deferit opiniei publice. Calcul gresit, pentru ca indispozitia creata prin scoaterea in public a unor „incompetente”, il va indeparta de grup si uneori chiar crede ca neajunsurile lui se datoreaza unor defi ciente ce nu poate fi depasita si este inutil sa mai incerce.

Incapacitatea de a se abtine de la judecati a celui care si-a programat critica in stilul lui de viata vine dintr-o imaturitate emotionala. Si daca nu-si da seama de ranile pe care le provoaca asupra respectului de sine al partenerului, atunci poate pierde bunul cel mai de pret, dragostea, care este erodata de neincredere si de ofensa. Si care cuplu isi doreste ca sa-si compuna cantecul funebru al propriei lor casnicii?

O LIPSA FUNDAMENTALA

A sti ce se intampla in inima celuilalt este arta celei mai stralucite relatii. O numim empatie. A-l critica pe partener pentru stangaciile lui sau pentru presupuse neajunsuri, inseamna a neglija orice efort depus si orice bunavointa, anulandu-i cu brutalitate orice sentiment investit, care la urma urmei inseamna mai mult de stricta
realizare urmarita.

Cel care nu intuieste sentimentele partenerului nu are capacitatea de a interpreta mesajele nonverbale cum sunt tonul vocii, mimica, gestica. Preocuparea de sine este uneori atat de mare incat pentru satisfactia personala se cere jertfa fara rabat adusa de partener in ocaziile casniciei.

Persoana care abuzeaza de critica distructiva vede in orice prestatie nesatisfacatoare a celuilalt o jignire la adresa ei si percepe totul doar in legatura cu ea. Adevarul emotional consta in felul in care spune si nu in ceea ce spune. Neglijenta emotionala pe care parintii o arata copiilor lor poate fi costul mare pe care il platesc cei care au fost expusi acestui defi cit de dragoste. Dintre copiii care au fost crescuti in orfelinate sau care au schimbat diversi parinti adoptivi, au rezultat in mare parte inadaptati, delicventi si chiar criminali. O imbogatire a repertoriului emotional prin care cel care emite judecati isi ajusteaza critica dupa cunoasterea universului sufl etesc si motivational al partenerului, inseamna o cadere de mana cereasca in viata lui, hranindu-i inteligenta afectiva. Si lupta va inceta.

CHIAR SA NU-I SPUN NIMIC?

Poate ca unele lucruri nu i le vei spune niciodata, avand in vedere riscul unor pierderi mult mai mari, iar schimbarile pe care le ceri nefi ind posibile si chiar semnifi cative. Dar daca vei socoti ca trebuie ca in repertoarul abilitatilor si a deprinderilor partenerului sa se faca o mutatie, atunci il vei confrunta in timp, cu dragoste, delicatete, si cu intelegere. Ii vei sublinia mai intai tot ce se poate a fi mai bun in ceea ce a facut si vei preda prin exemplu personal lectia necesara unui pas mai inalt, nu ca un superior, ci ca unui aliat la fel de vulnerabil.

– Nu-mi vine sa cred, zise sotia celui care a pregatit o suita de surprize colosale. Ai aspirat si ai umplut casa cu fl ori? Asta pentru mine? Stiam eu ca ma iubesti, dar asta inseamna o sarbatoare a dragostei pe care nu o pot uita niciodata. Sa nu spui ca ai facut mancare. Ciorba si cartofi frantuzesti! Ai vrut sa-mi arati ca dincolo de declaratia ta de dragoste ai dovezi concrete prin care imi arati bogatia sufletului tau cu care ma pretuiesti.

– Doar odata pe an implineste doamna mea un numar de ani si, daca tot detin secretul de a-i pastra tineretea dragostei de ce sa n-o fac.

– Astea ce mai sunt? Pantofi si geanta pentru mine? Ma coplesesti. Vino sa te sarut. Vrei sa arat si bine pe
deasupra. Ce surpriza vrei sa-mi mai arati? Bine inchid ochii, se supuse ea.

– Acum deschide-i, facu el pe misteriosul.

– Nu e adevarat! Mi-ai adus parintii la aniversarea noastra? Ce bine mi-ai ghicit gandul inimii mele. Imi era asa de dor de ei.

– Nu a vrut, draga, sa il ajut deloc pe barbatul asta al tau. A dorit sa fi e doar manopera lui de suflet si de destoinicie, spuse mama lui, care aparu si ea de dupa usa facandu-i o alta mare surpriza. Nu a aspirat el asa cum trebuie dar din avion nu se vede. La ciorba trebuia sa mai puna putina sare, dar stii cum e cand faci in premiera unele lucruri pe care nu ti le-ai imaginat ca le vei face. Pantofi i si geanta mi se cam potrivesc mie ca sunt ca de babe. Stiu ca tu ai fi vrut altceva.

– Te rog, mama, nu reprosa nimic baiatului tau, iar cadoul meu il pretuiesc si nu-l dau nimanui. Ce e facut
din dragoste e fara cusur.

Lui i-a placut tare ce a spus doamna lui despre el in auzul tuturor instantelor parintesti. Si, se pare, ca surpriza ei a fost mai mare.

Postata de: ruxy Jun 17 2009, 10:55 AM



Pilda gâștelor

Se spune despre unii oameni, mai ales despre femei, că sunt ca gâștele, când fac gălăgie, când vorbesc mult. Și de multe ori femeile se supără dacă îndrăznești să le spui că sunt ca gâștele. Dar ce știm noi despre gâște?

Iată ce ne spune știința:

Când fiecare gâscă își mișcă aripile, ea creează un curent ascendent pentru pasărea imediat următoare. Zburând în formație de „V”, întregul stol mărește raza de acțiune a zborului cu 71% față de cazul în care fiecare pasăre ar zbura pe cont propriu.

Oamenii care merg în formație, împreună, în aceeași direcție și au simțul comuniunii pot ajunge la destinația care și-au fixat-o mai repede și mai ușor pentru că ei călătoresc ajutându-se unii pe alții.

Atunci când o gâsca iese din formație, simte imediat rezistența aerului și intră rapid din nou în stol pentru a beneficia de curentul ascendent creat de pasărea din față.

Dacă am avea acest simt al gâștelor, am rămâne în formație cu acei oameni care merg în aceeași direcție cu noi.

Când gâsca din frunte obosește, ea intră înapoi în formație și o alta îi ia locul în frunte.

Este de bun simț să cedezi locul atunci când ai o slujbă solicitantă sau o ascultare care te depășește. E o dovadă a smereniei și a responsabilității.

Gâștele din spate gâgâie pentru a le încuraja pe cele din față să mențină viteza.

Și oamenii trebuie să-i încurajeze pe conducătorii lor, pe cei ce le conduc destinele, căci nu întotdeauna tăcerea e și smerenie.

În sfârșit și acest mesaj este important: dacă o gâscă se îmbolnăvește sau este doborâtă de o împușcătură și iese din formație, alte două gâște o însoțesc și coboară cu ea pe pământ pentru a-i oferi ajutor și protecție. Acele două gâște stau cu gâsca bolnava sau rănită până când poate zbura din nou sau până când moare; și numai atunci pleacă singure sau cu o altă formație pentru a prinde din urmă stolul lor.

La fel să procedăm și noi cu frații care ies din formație sau sunt „împușcați în aripi” de vreun „vânător”. Să ne aducem aminte de acela care a preferat să îngrijească de un bolnav, decât să ajungă să se închine la Locurile Sfinte.

Dacă am avea simțurile gâștelor, ne-am sprijini unul pe altul așa cum fac ele.

Oare am ajuns la măsura gâștelor? Nu mă refer la gălăgie și vorbărie, că acolo le-am depășit…

Postata de: ruxy Jul 4 2009, 01:19 AM




O lectie de viata

Un sot s-a dus sa viziteze un batran intelept pentru a-i spune ca nu o mai iubea pe sotia lui si ca avea de gand sa se desparta.

Inteleptul l-a ascultat, l-a privit in ochi si i-a zis un singur cuvant: "Iubeste-o". Pe urma a tacut

-Dar deja nu mai simt nimic pentru ea.
-Iubeste-o a zis din nou inteleptul.

Si in fata nedumeririi domnului, dupa o cuvenita tacere, a adaugat: "Sa iubesti este o decizie nu un sentiment; sa iubesti inseamna dedicare si daruire. A iubi este un verb si rodul acestei actiuni este dragostea. Dragostea este un exercitiu de gradinarit: sa smulgi tot ceea ce face rau, sa pregatesti terenul, sa semeni, apoi ai rabdare, uda si ingrijeste. Fii pregatit pentru ca vor fi calamitati, vor veni secete sau prea multa ploaie, dar nu iti abandona gradina din cauza asta. Iubeste-ti perechea, adica accept-o, pretuieste-o, respect-o, arata-i dragoste si devotament, admir-o si intelege-o. Asta este totul, iubeste-o".

Postata de: ruxy Jul 25 2009, 09:19 PM

"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie." trandafir.gif

Cómo han pasado los años! (Rocío Dúrcal)


“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Postata de: nayara Jul 29 2009, 09:38 AM

QUOTE(ruxy @ Jul 25 2009, 09:19 PM) *
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie." trandafir.gif

Cómo han pasado los años! (Rocío Dúrcal)


“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Doamne,cat de frumos!!

Postata de: ruxy Jul 29 2009, 09:55 AM

QUOTE(nayara @ Jul 29 2009, 10:38 AM) *
Doamne,cat de frumos!!

partners.gif partners.gif partners.gif

Postata de: lia maria71 Aug 14 2009, 11:16 PM

QUOTE(ruxy @ Jul 25 2009, 08:19 PM) *
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie." trandafir.gif

Cómo han pasado los años! (Rocío Dúrcal)


“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

miscator!!!

Postata de: natsandrea Aug 14 2009, 11:20 PM

QUOTE(ruxy @ Jul 25 2009, 10:19 PM) *
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie." trandafir.gif

Cómo han pasado los años! (Rocío Dúrcal)


“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

crybaby.gif impresionant

Postata de: ruxy Aug 15 2009, 12:02 AM

QUOTE(lia maria71 @ Aug 15 2009, 12:16 AM) *
miscator!!!



QUOTE(natsandrea @ Aug 15 2009, 12:20 AM) *
crybaby.gif impresionant

partners.gif trandafir.gif

Postata de: ruxy Aug 16 2009, 07:47 PM

http://www.trilulilu.ro/yvy/649e6e5ad173c7 trandafir.gif

Postata de: ruxy Aug 17 2009, 11:03 AM


Tatal uita... trandafir.gif


Postata de: bendisartemis Aug 17 2009, 11:33 AM

QUOTE(ruxy @ Aug 17 2009, 12:03 PM) *
Tatal uita... trandafir.gif


Cat de reala este...si totusi oameni nu invata nimic!!
Intradevar uneori taticii sunt mai insensibili,dar ieri ,cand mergeam pe strada,o mamica isi lovea baietelul cu asa un patos,spunand"EU L-AM FACUT,EU IL OMOR" crybaby.gif ....
CE MAI SPUNETI DE ASTFEL DE FIINTE INUMANE...DE CE MAI FAC COPII,DACA II DISTRUG SUFLETESTE DE MICI???
http://glitter-graphics.com/myspace/text_generator.php
...iar inconstienta noastra este vinovata de cele mai multe ori!!!

Postata de: Danutza_rge Aug 17 2009, 11:40 AM

QUOTE(ruxy @ Aug 17 2009, 12:03 PM) *
Tatal uita... trandafir.gif




super mami , mi-ai smuls cateva lacrimi cu povestea asta , dar m-a trezit la realitate oFloare1.gif

Postata de: ruxy Aug 18 2009, 07:41 PM

O lectie de viata! trandafir.gif


Postata de: Mih@ela Aug 30 2009, 06:37 PM

Ingeri calatori
Doi ingeri calatori s-au oprit sa petreaca o noapte in casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticosi si nu i-au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei. In schimb, i-a lasat sa doarma intr-un loc friguros din pivnita.

In timp ce isi pregateau patul pe podeaua tare, ingerul mai batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o. Atunci ingerul mai tanar l-a intrebat de ce reparase gaura si celalalt i-a raspuns: Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.

Noapte urmatoare, cei doi au venit sa se odihneasca la o familie foarte saraca, dar ospitaliera. Dupa ce au impartit putina lor mancare, sotul si sotia au cedat patul lor si astfel ingerii au dormit confortabil.
Cand soarele a rasarit in dimineata urmatoare, ingerii i-au gasit pe fermier si pe sotia sa plangand. Singura lor vaca, a carei lapte era unica lor sursa de venit, zacea moarta pe camp.


Ingerul tanar infuriat il intreaba pe cel batran: Cum ai putut sa lasi ca acest lucru sa se intample? Primul barbat avea totul si tu l-ai ajutat. A doua familie aveau putin si cu toate acestea au impartit totul cu noi, si tu ai lasat vaca lor sa moara!
Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi a raspuns ingerul mai batran. Cand noi am stat in pivnita vilei, am vazut ca erau provizii de aur in acea gaura in perete. Si pentru ca stapanul era lacom si nu dorea sa imparte averea cu nimeni, eu am astupat gaura si astfel nu o va mai gasi niciodata. Iar noapte trecuta, in timp ce noi dormeam in patul fermierilor, ingerul mortii a venit pentru sotia lui. Eu i-am dat vaca lor in schimb. Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.
Cateodata, exact asa se intampla atunci cand lucrurile se indreapta catre o cale pe care nu o asteptam. Daca ai credinta, ai nevoie doar sa crezi ca tot ce este neprevazut este in avantajul tau. Nu poti sa stii decat dupa un anumit timp.

Postata de: ruxy Oct 20 2009, 12:47 PM




Un cuplu mai in varsta, si-a sarbatorit nunta de aur, dupa ani lungi de casnicie. In timp ce luau micul dejun impreuna, femeia se gandi: " De cincizeci de ani, intotdeauna am avut grija de sotul meu si i-am dat partea crocanta din chifla pentru micul dejun. Astazi in sfarsit, vreau sa ma bucur de aceasta delicatesa, eu insami." A intins unt, pe jumatatea crocanta de sus si i-a dat sotului, cealalta jumatate.
In ciuda asteptarilor, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a spus: " Daga mea, tocmai mi-ai daruit, cea mai frumoasa bucurie a zilei. De peste cincizeci de ani, n-am mai mancat partea de jos a chiflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gandit ca tu ar trebui sa o mananci, fiindca iti place atat de mult"

Postata de: Eena Oct 20 2009, 12:54 PM

QUOTE(ruxy @ Oct 20 2009, 01:47 PM) *

Un cuplu mai in varsta, si-a sarbatorit nunta de aur, dupa ani lungi de casnicie. In timp ce luau micul dejun impreuna, femeia se gandi: " De cincizeci de ani, intotdeauna am avut grija de sotul meu si i-am dat partea crocanta din chifla pentru micul dejun. Astazi in sfarsit, vreau sa ma bucur de aceasta delicatesa, eu insami." A intins unt, pe jumatatea crocanta de sus si i-a dat sotului, cealalta jumatate.
In ciuda asteptarilor, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a spus: " Daga mea, tocmai mi-ai daruit, cea mai frumoasa bucurie a zilei. De peste cincizeci de ani, n-am mai mancat partea de jos a chiflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gandit ca tu ar trebui sa o mananci, fiindca iti place atat de mult"

laugh.gif ce frumos!

Postata de: ruxy Oct 20 2009, 12:58 PM

QUOTE(Eena @ Oct 20 2009, 01:54 PM) *
laugh.gif ce frumos!

Da, foarte frumos rolleyes.gif

Postata de: maria26 Oct 20 2009, 01:14 PM

QUOTE(Mih@ela @ Aug 30 2009, 07:37 PM) *
Ingeri calatori
Doi ingeri calatori s-au oprit sa petreaca o noapte in casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticosi si nu i-au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei. In schimb, i-a lasat sa doarma intr-un loc friguros din pivnita.

In timp ce isi pregateau patul pe podeaua tare, ingerul mai batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o. Atunci ingerul mai tanar l-a intrebat de ce reparase gaura si celalalt i-a raspuns: Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.

Noapte urmatoare, cei doi au venit sa se odihneasca la o familie foarte saraca, dar ospitaliera. Dupa ce au impartit putina lor mancare, sotul si sotia au cedat patul lor si astfel ingerii au dormit confortabil.
Cand soarele a rasarit in dimineata urmatoare, ingerii i-au gasit pe fermier si pe sotia sa plangand. Singura lor vaca, a carei lapte era unica lor sursa de venit, zacea moarta pe camp.
Ingerul tanar infuriat il intreaba pe cel batran: Cum ai putut sa lasi ca acest lucru sa se intample? Primul barbat avea totul si tu l-ai ajutat. A doua familie aveau putin si cu toate acestea au impartit totul cu noi, si tu ai lasat vaca lor sa moara!
Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi a raspuns ingerul mai batran. Cand noi am stat in pivnita vilei, am vazut ca erau provizii de aur in acea gaura in perete. Si pentru ca stapanul era lacom si nu dorea sa imparte averea cu nimeni, eu am astupat gaura si astfel nu o va mai gasi niciodata. Iar noapte trecuta, in timp ce noi dormeam in patul fermierilor, ingerul mortii a venit pentru sotia lui. Eu i-am dat vaca lor in schimb. Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.
Cateodata, exact asa se intampla atunci cand lucrurile se indreapta catre o cale pe care nu o asteptam. Daca ai credinta, ai nevoie doar sa crezi ca tot ce este neprevazut este in avantajul tau. Nu poti sa stii decat dupa un anumit timp.



QUOTE(ruxy @ Oct 20 2009, 01:47 PM) *

Un cuplu mai in varsta, si-a sarbatorit nunta de aur, dupa ani lungi de casnicie. In timp ce luau micul dejun impreuna, femeia se gandi: " De cincizeci de ani, intotdeauna am avut grija de sotul meu si i-am dat partea crocanta din chifla pentru micul dejun. Astazi in sfarsit, vreau sa ma bucur de aceasta delicatesa, eu insami." A intins unt, pe jumatatea crocanta de sus si i-a dat sotului, cealalta jumatate.
In ciuda asteptarilor, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a spus: " Daga mea, tocmai mi-ai daruit, cea mai frumoasa bucurie a zilei. De peste cincizeci de ani, n-am mai mancat partea de jos a chiflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gandit ca tu ar trebui sa o mananci, fiindca iti place atat de mult"


F MISTO smile.gif

Postata de: ruxy Oct 25 2009, 06:52 PM




Charles RAMUZ: Dragostea nu imbatraneste trandafir.gif

Oh, vino, sa te asezi alaturi de mine pe banca din fata casei, tu - draga mea sotie. Este dreptul tau: se vor implini in curand 40 de ani de cand suntem impreuna.

Diseara, pentru ca e timp frumos si pentru ca aceasta este si seara vietii noastre.
Vezi tu, meriti din plin acest scurt moment de odihna.
Iata, la ora asta copiii sunt deja la casele lor si din nou suntem doar noi doi ca la inceput.

Femeie, iti mai mai aduci aminte? La inceput nu aveam nimic, noi trebuia sa facem totul.
Si ne-am apucat sa le facem pe toate, era insa tare greu. Trebuia curaj, perseverenta. Trebuia iubire, iar iubirea nu este ceea ce se crede atunci cand esti la inceput.

Iubirea nu inseamna doar acele saruturi furate, acele vorbe dulci soptite la ureche sau imbratisarile acelea stranse unul langa celalalt: viata este lunga, ziua nuntii este doar o zi.

Mai tarziu si doar mai tarziu am inceput viata.
Trebuie sa fac asta si de indata totul se naruieste; trebuie sa refac cutare lucru si din nou el se strica.

Vin mai apoi copiii. Trebuie hraniti, trebuie crescuti. E un drum care parca nu se mai sfarseste; se mai intampla si sa se imbolnaveasca; stateai toata noaptea in picioare; iar eu munceam de dimineata pana seara.

Uneori eram disperati…
Iti mai amintesti, nevasta?
Toate grijile, toate harsaielile: numai ca tu erai mereu aici, langa mine.
Ne-am ramas credinciosi unul celuilalt. Si asa, eu am putut sa ma sprijin pe tine, iar tu te-ai spijinit pe mine.

Am avut noroc sa fim impreuna, am rezistat, am facut fata necazurilor, le-am invins. Adevarata iubire nu este ceea ce se crede. Adevarata iubire nu este doar pentru o zi, ci pentru totdeauna. Ea este ajutor reciproc, ea este intelegere.

Si, putin cate putin, incetul cu incetul, vezi ca nu le poti rezolva pe toate.
De aceea, aseaza-te langa mine si, dupa aceea, priveste, priveste, caci e vremea culesului roadelor si a punerii lor la pastrare.

Atunci cand cerul e roz, ca in seara aceasta si cand o pulbere la fel de roz urca pretutindeni printre copaci...
Aseaza-te aici, aproape de mine, dar fara sa scoatem o vorba: nu mai avem nevoie sa ne spunem nimic.

Avem nevoie doar sa mai fim, inca o data, impreuna si sa lasam sa cada noaptea peste multumirea unei meniri implinite.

Charles RAMUZ – Carticica de familie

Postata de: natsandrea Nov 1 2009, 12:08 PM

QUOTE(ruxy @ Oct 25 2009, 06:52 PM) *

Charles RAMUZ: Dragostea nu imbatraneste trandafir.gif

ce frumos partners.gif partners.gif partners.gif

Postata de: ruxy Apr 17 2010, 04:44 PM

O POVESTE CU TALC trandafir.gif

Un barbat si o femeie erau casatoriti de peste 60 de ani.
Ei impartaseau totul si discutau despre orice. Nu aveau secrete unul fata de celalalt, cu exceptia unei cutii de pantofi pe care femeia o tinea pe dulapul ei de haine, si, despre care l-a atentionat pe sotul ei sa nu o deschida sau sa intrebe de ea vreodata.

In toti acei ani, el nici nu s-a gindit la cutie, dar intr-o zi, batrinica se imbolnavi foarte tare si doctorii ziceau ca nu prea mai are sanse sa se traiasca. Incercind sa puna toate lucrurile in ordine, batrinelul a luat cutia de pantofi de pe dulap si a pus-o linga patul sotiei sale..

Era si ea de acord ca era timpul sa afle si sotul ei ce era in acea cutie.Cind a deschis-o, in cutie erau doua papusi crosetate si o gramada de bani, in total vreo 25.000 de dolari. El a intrebat-o despre continutul acestei cutii.
- Cind ne-am casatorit, spunea ea, bunica mea mi-a spus ca secretul unei casatorii este sa nu te certi niciodata. Spunea ca intotdeauna cind ma suparam pe tine, sa tac din gura si sa crosetez o papusica...

Batrinelul era atit de impresionat, incit abia isi putea stapini lacrimile. Doar doua papusi erau in cutie! Ea fusese suparata numai de doua ori in toti acesti ani in care au trait impreuna.
Nu mai putea de fericit!
- Iubito, spuse el, inteleg existenta papusilor, dar toti acesti bani?
- Oh, zise ea, acestia sunt banii pe care i-am obtinut din vinzarea papusilor...

Sponsorizat de Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)