Traditii Si Obiceiuri De Boboteaza Optiuni

[ruxy]

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza - 6 ianuarie


Boboteaza sau Botezul Domnului


Crestinii ortodocsi praznuiesc astazi Botezul Domnului, sau Boboteaza, zi ce marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou. Sarbatoarea reprezinta botezul - scufundarea de trei ori in apa Iordanului a Mantuitorului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In toate bisericile si manastirile romanesti se face sfintirea "Apei celei Mari", numita in popor agheasma mare si considerata de crestinii ortodocsi miraculoasa.

De Boboteaza are loc prima Teofanie, adica aratarea Sfintei Treimi, de la venirea in lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. In acea clipa, cerurile s-au deschis, Duhul Sfant, in chip de porumbel, a stat deasupra Mantuitorului, iar glasul Tatalui Ceresc s-a auzit zicand: "Acesta este Fiul Meu cel iubit intru care am binevoit", iar Fiul primeste botezul pocaintei de la Ioan, in Iordan. Sarbatorirea Botezului Domnului se mai numeste, dupa un termen grecesc, si Epifanie, adica "Aratarea Domnului". Se zice ca in aceasta zi, odata cu sfintirea apei de catre preot, sunt sfintite toate apele pamantului. Sarbatoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmata de ziua cinstirii lui Ioan Botezatorul.






Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an, se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina �Gura Humorului ne-a povestit ca ajunul Bobotezei, ziua de astazi, este foarte importanta pentru crestini. El ne-a spus ca "in ajunul Bobotezei, in Bucovina, se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fin sau otava iar pe fiecare colt se pune cite un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mincare: coliva - griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata; bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei"- bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare"- placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinta cu mac, sarmale (galuste) umplute cu crupe. Pina la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mincare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sint adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".



Chiraleisa



In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului "cu crucea". Aceasta datina este asemanatoare colindatului cu "Mos Ajunul" de la Craciun. Copiii care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ti mila, Doamne) nu rostesc insa texte versificate ci striga doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Rasplata copiilor sint merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute, petrecute peste umar. In Bucovina, preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari aprinse pe la casele vecinilor si striga si ei Chiraleisa. Gazda ii primeste in casa, ii serveste cu bucate de post, dupa ce acestea au fost stropite cu agheasma. Tot in Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de cinepa. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai" ne-a mai povestit Mihai Camilar.



Ritualuri si practici magice in ajunul Bobotezei



O pondere deosebita, in ajunul Bobotezei, o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de umblatul preotilor cu botezul si de scufundarea (aruncarea) crucii in apa, poporul rom�n a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine, de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau scufundarea rituala in apa riurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti.


Mihai Camilar ne-a mai spus ca "dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se stringea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pina in primavara, cind se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Finul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile". Traditia spune ca in aceasta zi sint interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat ca in seara de Ajun se savirsesc practici de aflare a duratei vie�ii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede. In cele trei zile, cit tine Boboteaza in Bucovina, exista asezari, sate, in care prietenii si rudele obisnuiesc sa se colinde, iar in alte sate apar din nou mascatii.

Informatia

Aceasta postare a fost editata de rux25: Jan 4 2009, 09:51 PM

[andaro]

Ce se poate intampla cu biserica respectiv cu comunitatea crestina, cand preotul se imbolnaveste brusc si nu reuseste sa-i anunte pe superiori ca sa trimita un preot misionar la parohie, nesavarsindu-se astfel Sf liturghie din ziua Bobotezei precum si sfintirea apei mari?

[allyna_oana]

E cam tardiv, dar adaug si eu un obicei necrestin de prin zona Olteniei (cel putin).
Cand vine preotul cu Boboteaza prin case, i se cere un fir de busuioc din manunchiul cu care stropeste prin case si daca in casa respectiva este o fata nemaritata sau baiat neinsurat, se pune acest fir de busuioc sub perna in noaptea din ajunul Bobotezei si se spune ca isi va visa ursita!
Alt obicei spune ca tot pentru aflarea ursitei in vis, atunci cand intra preotul cu vestirea Bobotezei in casa cel necasatorit sa puna langa pragul de la intrare un sirag de margele si le lasa acolo sa treaca popa peste ele cand intra, apoi le ia repede sa nu treaca inapoi! Aceste margele, le va pune tot sub perna in noaptea din ajunul Bobotezei si isi va visa pe cel cu care se va casatori!

[andaro]

---

Prima varianta - cea cu firul de busuioc - se practica si pe la noi...insa de-a doua varianta n-am auzit...