No SSO cookie

Recomanda prietenilor Utilecopii.ro

Consideri ca Povestea lui Pacala poate fi de folos si prietenilor sau cunostintelor tale?

Da un share si spune-le si lor despre acesta!

Povestea lui Pacala

In Povesti pentru copii , adaugat in
(0/ 0)
Printeaza Articol

Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. Tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare

Un negustor dupa ce a umblat prin mai multe sate si orase vrand sa cumpere grau, papusoi si altele, intr-o zi ajunse la un pod si cand era sa treaca vazu un om care se odihnea acolo: acesta era Pacala.

Negustorul, dorind sa afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dansul si-l intreba:

— De unde esti, mai crestine?

— Ia din sat de la noi, raspunse Pacala.

— Din care sat de la voi?

— Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, aratand negustorului cu mana spre un deal.

— Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l stiu.

— Ei! cum sa nu-l stii; e satul nostru, si eu de acolo vin.

— Nu asa, mai prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui mosie este si cum ii spune?

— Doamne! da' nu stii ca mosiile sunt boieresti si asta-i a cuconului nostru, ce sede la Bucuresti? Iar satu-l boteaza popa intr-o caldarusa cu apa, cum ii scrie lui in carti.

Negustorul, privindu-l lung, zise in sine: Ma!... aista-i chiar Pacala, ca tare ma pacaleste.

— Dar cum te striga pe tine?

— Iaca!... ce ma intreaba. Ma striga ca pe oricare: vina-ncoace, ori vin-aici!

Negustorul incepu a-si face cruce ca de naiba si iar il intreba:

— Dar cu chemarea impreuna cum te mai striga?

— Iaca asa: vino! bre! ma! raspunse Pacala.

Negustorul incepu atunci a rade si zise: ce prost! Apoi il mai intreba:

— Dar ce bucate se fac acolo la voi?

— Mai mult terciu cu mamaliga mancam, zise Pacala.

— Intelege-ma, prostule! Nu te intreb de bucate ferte.

— D-apoi de care bucate ma-ntrebi?

— Te-ntreb daca s-au facut la voi grau, orz si altele.

— Da, s-au facut pana la brau, raspunse Pacala.

— Nu te-ntreb de inaltime, ca doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci as vrea sa stiu de ce fel este la voi grauntele orzului.

— Sa-ti spun, daca nu stii, zise Pacala. Grauntele orzului este lungaret, imbracat c-o coaja cam galbie si c-o tapa in varf.

— Bine, stiu de astea; dar spune-mi in ce fel se vinde, ca as voi sa cumpar si eu.

— De! nu stii dumnia-ta ce fel? Unul da graul ori orzul, si altul ii da bani: galbeni, napoleoni ori altceva.

— Nu ma-ntelesesi nici asta; eu te-ntreb: cum se da?

— Bre!... Nici asta n-o stii. Sa-ti spun eu: iei banita ori un sac si pui in ea orz sau grau pan-o umpli cu varf, apoi cu coada lopetii o razi s-o torni in sac, pe urma iarasi o umpli si tot asemine faci.

— Eu nu te-ntreb asta, om fara cap ce esti!

— Dar ce fel ma-ntrebi? zise Pacala.

— Cu ce pret se vinde la kila ori banita; cati lei?

— Asa cum te-nvoiesti; si cati lei dai atata orz iei.

Negustorul, suparat, il mai intreba:

 

 

povestea lui Pacala

 

 

— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?

— U! hu!... este badea Musat, badea Stan, badea Neagu, badea Voicu,  badea Florea, badea Soare, badea Bran, badea Coman si altii.

— Ho! ma, destul! Dar cine este mai mare decat toti la voi in sat?

— Cine-i mai mare? Badea Chitu; el este mai inalt decat toti, e atat de lung incat mai n-ajungi cu mana la umarul sau.

— Bre!... proasta lighioaie mai esti! Nu te-ntreb asa.

— Dar cum? zise Pacala.

- Eu iti zic, de cine ascultati voi, aici in satul vostru?

— Ha! auzi vorba! Il ascultam pe lautarul mos Bran; cand incepe sa cante, tot satul sta cu ochii si urechile tinta la el.

— Nu zic asa, mai nataraule! Raspunde-mi odata cum te-ntreb.

— Ei, cum?

— Eu te-ntreb de cine aveti frica aici in sat mai mult.

— Valeu, maica! Pai ascultam de boul lui mos popa, mare frica mai avem.

Cand vine seara de la pascut, fugim de el care incotro apucam; ca atat e de infricosat, de gandesti ca e turbat; cand incepe sa mugeasca, sperie chiar si copiii din sat.

— Ma!... ce namila de om esti tu? Nu cumva esti vrun duh rau, frate cu Spaima-padurei?

— Ei, Doamne! De ce ma-ntrebi, cand ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumneata: cu cap, cu ochi, gura, nas, maini si cu picioare, ma misc si ma uit ca toti.

— Asa te vad si eu, dar ai minte si simtire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zau: aveti butnari sau dogari in sat la voi?

— Avem.

— Na cinci bani, si du-te sa-ti puie doagele ce-ti lipsesc.

Morala:

Prostia din nascare, leac in lume nu mai are; ea este o boala uricioasa ce nu se vindeca in scoale, dar tot asa nici in spitale.





Tags: Povesti , Povesti pentru copii , Copilarie


Alte articole recomandate:

Cenusareasa. Povestea Cenusaresei

A fost odata  ca niciodata un om bogat care si-a luat o a doua nevasta, o femeie rea si ingamfata, ...

Gasca cu pene de aur

Din povesti invatam doar lucruri bune. urmeaza povestea "Gasca cu pene de aur", din care aflam ca c ...

Povestea unui om lenes

de Ion Creanga Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura ...


Protectie de 5 stele

Intreaba expertii Doctori

Rutina de dimineata a celui mic

Cei mici au nevoi diferite, în funcție de vârstele lor. Spre exemplu, un bebeluș cu vârsta până în 5 luni are nevoie să fie hrănit cât mai aproape de momentul trezirii, în timp ce unul de peste 6 luni va fi încântat să stea în scaunul de masă și să se joace cu câteva jucarii, în timp ce tu îi pregătești micul dejun. Vorbește-i micuțului în timp ce îi pregătești masa, el adoră să-ți audă vocea! Citeste mai mult

Stii care sunt cele mai bune pozitii de alaptat? Afla mai jos!

Nimic nu pare mai frumos decât alăptatul bebelușului. Este momentul de intimitate care creează între tine și copilul tău o legătură strânsă, ce va dura pe viață. Citeste mai mult

Dimineti de vis alaturi de micutul tau

Beneficiind de un somn de calitate în timpul noptii, bebeluşii se trezesc binedispuși și sunt gata să se bucure de momentele unice alături de părinți. Iată 5 sfaturi de urmat, pentru ca cei mici să doarmă bine noaptea. Citeste mai mult

Reclama
close_button

Autentificare

Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum

Adresa email
Parola
Ati uitat parola?