Antonia si prietena ei buburuza

Riana este o buburuză cochetă. Are corpul rotund, aripile roșii pătate cu pete negre. Ea nu este o insectă oarecare.

Este delicată și de cele mai multe ori n-are astâmpăr. Ea trebuie să zboare, să afle, să fie în centrul atenției. Se sucește brusc și cade în camera Antoniei. Aceasta încearcă să o ia în palmă, dar nu reușește! Mica buburuză stă nemișcată așezată pe frunza uneia dintre florile din vază.

- Buburuză-ruză

Zboară de pe frunză

Unde vei zbura

Acolo mă voi mărita!

Dar micuța buburuză nu reacționa deloc. Apropiindu-se de ea, Antonia observă că, aceasta era rănită, avea o aripioară frântă. Cu lacrimi în ochi aleargă la mama ei și o roagă s-o ajute. Buburuza era grav bolnavă și avea nevoie de ea.

O ridică cu grijă de pe frunză și o așează într-un înveliș moale și pufos. Îi bandajează aripioară și o lasă să doarmă în continuare, veghind la capul ei micuț și firav. Era dureros ce i se întâmplase, dar știa că numai cu ajutorul ei, micuța buburuza poate reveni la viață.

-Te vei face bine! Știu asta! - spune ea buburuzei.

Tristă, Antonia adoarme alături de prietena ei rănită.

Razele sorelui o trezesc, încălzindu-i obrăjorii. Avusese un somn zbuciumat. Visase că buburuza nu mai era. Se uită împrejur speriată. Nu o zărește nicăieri.

- Mică buburuză, unde ești?

- Bună dimineața! - spuse o voce caldă.

- Cine ești? De unde-mi vorbești?, strigă Antonia

- Numele meu este Riana și vreau să-ți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine. Fără tine nu aș fi reușit să-mi vindec aripioara.

Da, era chiar ea, Riana, micuța buburuză. Se însănătoșise! Antonia nu reușea să-și revină! Îi curgeau lacrimile, dar erau lacrimi de fericire. Buburuza se așeză pe degetelul ei și plângeau împreună de emoție.

- Acum că te-ai făcut bine, mă vei părăsi? – o întreabă Antonia, abia mai vorbind din cauza plânsului.

- Nu, nu te voi părăsi, voi rămâne cu tine, doar suntem cele mai bune prietene! Te voi ajuta și eu de câte ori vei avea nevoie, așa cum ai făcut și tu.

Fericite, cele două prietene au ieșit în grădină profitând de vremea frumoasă de afară. Buburuza își pudră piciorușele cu polen și se parfumă cu seva florilor de trandafir. Antonia privea cum, fericită, mica buburuză își desfăcea aripioarele și zbura sus tot mai sus!

Au stat de vorbă ore întregi.

Riana i-a spus câteva dintre secretele buburuzelor, secrete pe care vi le împărtășesc și eu vouă acum.

Antonia a aflat că:

● dacă numeri trei puncte negre de pe aripile unei buburuze vei afla câte luni norocoase vei avea;

● pentru a se proteja, buburuza se preface moartă sau secretă un lichid, la nivelul articulațiilor de la picioare, care le dă un gust neplăcut;

● atunci când se hrănesc buburuzele își mișcă gura dintr-o parte în alta, nu de sus în jos ca oamenii;

● pe măsură ce îmbătrânește, petele negre de pe corpul buburuzei se decolorează;

● o buburuză adultă mănâncă 75 de afide (păduchi de frunze) pe zi, iar o larvă poate mânca peste 350 de afide în tot timpul stadiului de larvă;

● o buburuză fericită o să vă indice direcția unde e ascuns norocul, o buburuză tristă vă va îndrepta spre locul adevărurilor nespuse, iar o buburuză îndrăgostită o să vă lase baltă, pentru că nu îi pasă decât de iubirea ei și astfel vă va îndemna să vă căutați propria iubire.

Antonia și Riana sunt prietene și în ziua de azi.

Text: Simona Ioniță
Desene: Antonia Nweke (6 ani)