Intarzierea in dezvoltarea limbajului este o problema obisnuita, in evolutia copiilor. Exista multe cauze pentru intarzierea dezvoltarii limbajului, atat legate de mediu, cat si fizice. Aproximativ 60 din aceste probleme, care apar la copiii sub 3 ani, se rezolva de la sine.

Circumstantele care duc la astfel de intarzieri sunt: 

- concentrarea asupra altor competente, in proces de dezvoltare, decat limbajul; 

- frati apropiati de varsta copilului, care “traduc” ceea ce spune acesta;

- stimularea neadecvata a limbajului;

- bilingvismul, intelegerea a doua limbi este echivalenta de obicei, cu intelegerea unei singure limbi;

- alienarea psihosociala.

De asemenea, o serie de tulburari fizice pot cauza intarzieri in dezvoltarea limbajului:

- retardarea mentala;

- dezvoltarea mai inceata decat de obicei, a centrilor vorbirii din creier;

- probleme cu auzul;

- tulburarea procesului de invatare;

- paralizie cerebrala;

- autism;

- orbire congenitala, chiar si in absenta altor probleme neurologice;

- sindromul Klinefelter, o tulburare prin care baietii s-au nascut cu un cromozom X in plus.

Leziunile creierului sau tulburarile sistemului nervos central pot sa cauzeze:

- afazie receptiva sau tulburarea limbajului receptiv, un deficit al intelegerii limbii vorbite sau al capacitatii de a raspunde la limba vorbita;

- afazie expresiva, incapacitatea de a vorbi sau scrie, in ciuda intelegerii limbii vorbite;

- apraxia vorbirii in copilarie, prin care sunetul unei silabe sau al unui cuvant, este substituit.

Sfaturi utile

Dezvoltarea limbajului este imbogatita de interactiunile verbale cu alti copii sau adulti. Parintii si ingrijitorii au un impact important asupra dezvoltarii limbajului. Studiile au aratat ca micutii cu parinti vorbareti, au un vocabular de doua ori mai dezvoltat decat cei ai caror parinti nu vorbesc mult.

Recomandari pentru incurajarea dezvoltarii limbajului:

- trebuie sa vorbiti cat mai mult cu copiii si sa le dati ocazia sa raspunda; perioadele scurte de tacere, il vor invata tehnica de a vorbi si de a astepta replica, in conversatie;

- trebuie sa vorbiti cu bebelusii intr-un mod jucaus, cantand sau avand o voce ascutita;

- trebuie sa folositi cuvinte din 1-2 silabe si propozitii cu 2-3 cuvinte;

- este important sa pronuntati corect cuvintele, si mai ales sa nu adoptati pronuntia copiilor;

- trebuie sa vorbiti rar, sa scoateti in evidenta vocalele si silabele principale;

- evitati pronumele si articolele;

- folositi gesturi animate, impreuna cu cuvintele;

- spuneti-i copilului pe nume;

- vorbiti despre lucrurile pe care le faceti;

- puneti intrebari;

- cantati;

- comentati sunetele din mediul inconjurator;

- incurajati copilul sa compuna sunete din vocale sau silabe usor de pronuntat, cum ar fi “ma”, “da”, “ba”;

- trebuie sa repetati silabele pe care le recunosc si cuvintele care contin aceste silabe.


Cand copiii au intre 6 si 12 luni, parintii trebuie sa se joace cu cuvintele, sa permita copilului sa asculte si sa participe la conversatie. Parintii acestor copii trebuie sa faca urmatoarele lucruri:

- sa vorbeasca copilului in propozitii scurte si sa puna intrebari;

- sa dezvolte cuvintele pe care copilul le cunoaste;

- sa foloseasca gesturi pentru a intari semnificatia cuvintelor;

- sa numeasca gesturile copilului;

- sa numeasca toate culorile;

- sa numere lucrurile;

- sa repete corect toate cuvintele pe care copiii le-au pronuntat gresit.


Parintii copiilor cu varsta intre 2-3 ani, trebuie sa faca urmatoarele lucruri:

- sa vorbeasca cu ei despre ce fac in fiecare zi;

- sa incurajeze copilul sa foloseasca multe cuvinte noi;

- sa repete si sa dezvolte spusele copilului;

- sa puna copilului intrebari la care se raspunde cu DA/NU si intrebari care cer o simpla alegere.