Copiii si reusita. Care sunt capacitatile de efort potrivite varstei
Copilaria mica
Anumite eforturi sunt spontane, mai ales cand copiii doresc sa-i imite pe ceilalti. In alte domenii, ei au nevoie de stimulari: sa repete un cuvant dificil, sa-si faca singuri un Lego.
La aceste varste, ceea ce il motiveaza este sa placa parintilor, sa le suscite aprobarea. Adora sa dobandeasca autonomie si sa arate ce stie sa faca. „Eu singur!” – este strigatul lor de victorie.
Copilaria
La acesta varsta, copiii continua sa isi doreasca sa faca pe placul parintilor, carora li se adauga invatatoarea, prietenii, copiii mai mari.
Sunt gata sa faca eforturi, insa nu stiu inca sa isi gestioneaze timpul. Au nevoie sa li se aminteasca ca este momentul sa se consacre temelor sau sa faca un dus, de exemplu.
Adolescenta
Aprobarea celor de varsta lui, va deveni mai importanta decat cea a parintilor. Sa nu faca nimic poate fi o modalitate de a-si gestiona singuri timpul si spatiul.
Au nevoie, de exemplu, sa li se reaminteasca cat de importante sunt pentru ei, obiectivele la care nu vor ajunge daca nu muncesc pentru ele.
Recompensa si importanta ei
Pentru a putea vorbi despre efort la copii, e necesar sa cladim mai intai de toate, cu atentie, dragoste si perseverenta, increderea in propriile lui puteri.
Fiecare suras, gest sau gangurit al copilului, trebuie recompensat cu mangaieri, aprecieri rostite cu o voce calda si egala ca tonalitate, intr-un ambient securizant. Copilul va intelege ca este iubit si important.
Se vor adapta firesc la reguli, constrangeri si tabieturi familiale. Acestea pot fi schimbate, dupa explicatii adaptate la nivelul lor de intelegere.
Inca de la inceputul vietii, intre copii si parinti incepe sa se formeze o relatie fireasca de atasament. Si in functie de tipul de atasament format, copiii vor reactiona pozitiv sau nu, la cerinta sau sugestia parintilor, pentru un efort.
Efortul reprezinta un act voluntar, realizabil doar la copiii invatati sa tolereze o frustrare minima. Un comportament preponderent pozitiv si valorizant, al parintilor, va avea ca efect, de cele mai multe ori, o reactie pozitiva a copiilor.
Recompensa este necesara si poate constitui o regula in familie. Exemplu: prin insemne colorate diferit, pentru comportamentele dezirabile si cele care necesita corectare, pe un „calendar al comportamentelor”.
Copiii iubesc jocul, iar educatia prin joc poate determina modificari comportamentale solide.
La finalul unui interval de timp, de comun acord, se va ajunge la o concluzie care poate deveni o realizare in plan personal, pentru copii si un beneficiu important (de exemplu, obtinerea unui obiect dorit de mai mult timp).
Concluzie: Pentru ca micutii sa devina capabili sa-si atinga obiectivele pentru propria lor satisfactie, exista o singura cale: sa se dezvolte in siguranta, afectiune si disciplina.
