Laptele matern. Grasimile si proteinele pentru bebelusi

Peste 50% din energia furnizata de laptele matern este reprezentata de grasimi, un procentaj substantial mai mare decat in alimentatia adultilor, unde necesarul atinge 30%.

Sugarii au nevoie de alimente bogate in grasimi, deoarece acestea furnizeaza intr-o cantitate mica foarte multa energie.

Stomacul bebelusilor este de dimensiuni mici, pe cand necesarul de energie este mare, problema rezolvata de grasimi.

In plus, grasimile contin acizi grasi nesaturati, vitaminele liposolubile A, D, E, K si stimuleaza absorbtia la nivelul intestinului a acestor substante esentiale organismului din fructe si legume.

Daca nu alapteaza, mama ii poate satisface copilului acest necesar prin includerea uleiului din germeni de grau in laptele preparat. Abia dupa a patra luna de viata, poate fi inclus untul in hrana sugarului.

Spre sfarsitul primului an, procentul grasimilor din alimentatie trebuie redus la 35-40%. Jumatate din necesar poate fi acoperit de grasimi de origine animala, precum untul, iar cealalta jumatate prin grasimi de origine vegetala.

Este permis consumul ocazional de margarina nehidrogenata. Uleiurile presate la rece contin multi acizi grasi nesaturati, motiv pentru care sunt foarte valoroase.

Totusi, ele contin in plus si alte substante, pe care bebelusul tau le digera greu. De aceea, consumul acestor uleiuri trebuie inceput abia dupa luna a opta.

Grasimile de origine animala se gasesc in carnea grasa, in mezeluri si branzeturi (peste 45%). Aceste grasimi au o valoare nutritiva mai scazuta, iar ingestia lor trebuie diminuata pe cat posibil.

Dimpotriva, lipidele din galbenusul de ou contin multe vitamine. Grasimea din lapte si produsele lactate este de asemenea bogata in vitamine.

De aceea, nu este de loc indicat sa consumam produse sarace in grasimi, ci ar trebui sa le alegem pe cele cu 3,5 %. Daca vrem sa scadem aportul de calorii, atunci trebuie sa diminuam consumul de dulciuri si sucuri indulcite.

Surse de proteine pentru alimentatia sugarului

Alimentatia sugarului ar trebui sa fie constituita in proportie de maxim 10-15 % din proteine. Laptele matern contine chiar mai putine proteine.

Aceasta cantitate corespunde nevoilor copilului si este metabolizata in totalitate. In primele luni de viata, sugarul poate dezvolta foarte usor alergii impotriva unor proteine straine prezente in laptele din industrie sau cel preparat acasa.

Daca unul dintre parinti este o persoana alergica, este indicata alaptarea copilului pe termen cat mai lung, pentru ca ulterior sa treaca treptat la o alimentatie cu potential alergic scazut.

Odata cu introducerea hranei semisolide in planul alimentar al copilului, sunt tolerate produse precum carnea, cartofii si fulgii de cereale integrale.

Jumatate din aportul de proteine trebuie sa provina din produse de origine animala, precum lapte, carne si oua, iar jumatate din surse vegetale, ca de exemplu cartofi si cereale.

Astfel, compusii esentiali (aminoacizii) se completeaza, acoperind necesarul copilului care se dezvolta astfel armonios si fara deficiente de vitamine si alti compusi.